Reprezentanţii birourilor de promovare turistică a României în străinătate se arată indignaţi de acuzaţiile ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, care a anunţat că va desfiinţa toate birourile din străinătate din cauza mai multor probleme legate mai ales de costurile mari cu chiriile şi precizează, într-un comunicat trransmis vineri către News.ro, că au pus la dispoziţia conducerii ministerului contractele de închiriere a spaţiilor din străinătate unde funcţionează birourile, trimiţând în acest sens actele de cinci ori în 2016 şi 2017. Reprezentanţii aduc ca argumente, în susţinerea lor, faptul că închirierea sediului biroului sau a locuinţei de serviciu se face cu aprobarea ministerului după o procedură în care sunt implicate mai multe direcţii, în condiţiile în care ministrul a acuzat diferenţele mari dintre chiriile plătite pe sediile din afara ţării.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Faptul că birourile nu primesc fondurile necesare de la minister pentru achitarea facturilor şi ca urmare se acumulează restanţe nu este imputabil şefilor de birou”, spun reprezentanţii birourilor de promovare turistică.

Ministerul Turismului a elaborat un proiect de act normativ care prevede, pe lângă modificări de organigramă, desfiinţarea reprezentanţelor externe ale acestei instituţii, adică a organismelor care se ocupă cu promovarea turismul românesc în străinătate şi cu atragerea de turişti străini în România.

”Suntem indignaţi de afirmaţiile nefondate ale ministrului Turismului, care îi acuză 'în bloc' pe şefii birourilor de promovare externă că au efectuat cheltuieli nejustificate. Toate cheltuielile făcute au fost necesare şi legale şi au fost însoţite de documente justificative. Omisiunile şi înregistrările eronate în evidenţele contabile ale Autorităţii Naţionale pentru Turism Bucureşti nu pot fi imputate birourilor din străinătate”, arată comunicatul reprezentanţilor turistici ai României. 

Ei consideră că anunţul de săptpmâna aceasta al ministrului Turismului, Mircea Titus Dobre, este o reacţie la nemulţumirile reprezentanţilor mediului privat cu privire la propunerea de HG pentru modificarea structurii organizatorice a ministerului.

”Iniţial, în propunere se vorbeşte doar de închiderea birourilor. La nemulţumirea reprezentanţilor din industria turistică, acesta a schimbat declaraţia, spunând că le va redeschide”, menţionează comunicatul. 

Şefii birourilor externe susţin că sunt acuzaţi pe nedrept.

”Atunci când Curtea de Conturi constată o abatere, stabileşte şi cine este responsabil şi ce măsuri trebuie luate. Birourile de promovare nu au fost acuzate de încălcarea vreunei prevederi legale. Domnul ministru a preluat selectiv paragrafe dintr-un raport de audit şi le-a prezentat ignorând explicaţiile care au fost transmise de mai multe ori şi care prezintă realitatea obiectivă. Practic, domnul ministru îşi acuză predecesorii de neglijenţă în serviciu”, arată comunicatul. 

 Ei subliniază că birourile de turism nu au avut şi nu au bugete proprii, iar toate sumele necesare pentru desfăşurarea activităţii sunt virate de minister în baza necesarului de fonduri aprobat de direcţiile de specialitate.

 ”Discrepanţa dintre chiriile plătite pentru sediile birourilor este rezultatul condiţiilor pieţei imobiliare şi nu a alegerii şefilor de birou. Faptul că nivelul chiriei la Varşovia este inferior celui de la Londra este ceva normal, deci 'discrepanţele' de care vorbeşte domnul ministru nu sunt rezultatul vreunui abuz”, punctează şefii birourilor din străinătate.

Ei susţin că nivelul cheltuielilor birourilor este similar sau inferior cu cel al altor reprezentanţe în străinătate ale României, din ţările respective.

”Domnul ministru acuză că birourile nu au pus la dispoziţie conducerii contractele de închiriere. În fapt, la solicitarea ministerului contractele au fost trimise de trei ori în 2016 şi de două ori în 2017”, mai arată comunicatul reprezentanţilor turismului românesc. 

Comunicatul este semnat de: Adina Secară (şef birou Berlin), Alena Dodon (şef birou Moscova), Ioana Podosu (şef birou Roma), Mihaela Miheţ (şef birou Paris), Răzvan Marc (şef birou Londra), Ruxandra Ana (şef birou Varşovia), Simion Alb (şef birou New York) şi Simion Giurcă (şef birou Viena).

Actualele birouri de promovare din străinătate vor fi desfiinţate, urmând ca în 90 de zile angajaţii acestora să fie rechemaţi de la post.

Cel mai probabil, birourile de promovare turistică externă vor funcţiona în viitor la sediile misiunilor diplomatice.

”Necesitatea desfiinţării birourilor externe ale Ministerului Turismului şi regândirii modului de reprezentare turistică pe plan international a României este dată atât de analizele interne făcute de la preluarea mandatului de către Ministrul Mircea-Titus Dobre, cât şi de datele relevate de raportul Curţii de Conturi privind activitatea fostului ANT în 2015", arată un comunicat emis miercuri de minister.

Instituţia de control a constatat  nereguli grave în privinţa modului de funcţionare a birourilor de promovare externă şi a cheltuirii banilor publici.

Ministrul Turismului a decis să schimbe semnificativ modul de organizare a activităţii de reprezentare a României în domeniul promovării turistice a ţării noastre în străinătate.

În cele 90 de zile, Ministerul Turismului, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Muncii, vor elabora un statut al angajaţilor din reprezentanţele de promovare turistică externe şi un regulament de concurs, în baza căruia să fie ocupate aceste posturi.

”Viitorii angajaţi externi vor avea un mandat de patru ani, evitându-se astfel situaţia de angajaţi pe perioadă nedeterminată ai acestor birouri (SUA – 23 ani, Austria – 17 ani, Rusia – 16 ani, Germania – 12 ani, Franţa şi Italia– 10 ani, Polonia – 8 ani, Anglia – 5 ani), fără un control real al activităţii lor şi fără o imagine clară a eficienţei la post”, arată Ministerul Turismului.

Ministerul precizează că se doreşte ca promovarea României pe pieţele externe să fie făcută corect, coerent şi eficient.

”Astfel, reprezentanţii din cadrul birourilor de promovare turistică a României vor beneficia de autonomie administrativă, dar activitatea lor fi coordonată de şefii misiunilor diplomatice din ţările în care se va considera necesară prezenţa instituţională a Ministerului Turismului. De asemenea, Ministerul Turismului va decide relocarea unor birouri de promovare turistică în ţări care pot fi furnizoare de turişti pentru România (de exemplu, ţările scandinave şi Benelux), dar numărul total al reprezentanţelor externe va rămâne de 14”, precizează ministerul. 

Pentru optimizarea cheltuielilor, Ministerul Turismului va analiza cu MAE oportunitatea găzduirii unor birouri de promovare turistică externă la sediile misiunilor diplomatice.

”Actualii reprezentanţi de la birourile externe vor fi rechemaţi în ţară şi vor avea statutul de angajaţi ai Ministerului Turismului, având posibilitatea de a participa la concursul organizat pe parcursul acestui an”, sus'ine ministerul. 

Ministerul Turismului acuză că birourile de promovare externă au funcţionat pe bugete create artificial, ”după bunul plac al reprezentanţilor din cadrul acestor birouri de promovare”, fără a exista un control minimal asupra justeţei sumelor avansate drept cheltuieli.

Astfel, nu a existat un plafon maxim al cheltuielilor pentru chirie, ci a fost doar o condiţie referitoare la suprafaţa admisă, care, conform raportului Curţii de Conturi, nici aceasta nu a fost respectată de unii angajaţi ai acestor birouri.

Ministerul a descoperit discrepanţe majore la chiriile pentru birouri şi locuinţele angajaţilor între reprezentanţe din ţări comparabile ca nivel de trai, sumele variind între 1.347 euro şi 5.357 euro/ lună, astfel că peste 70% din bugetul alocat birourilor externe reprezintă cheltuieli cu chiriile.

”Unele reprezentanţe nu au prezentat, la solicitarea conducerii instituţiei, contractele de închiriere a spaţiilor sau anexele la acestea pentru prelungirea duratei lor”, arată Ministerul Turismului.

De asemenea, o parte importantă a cheltuielilor făcute de reprezentanţele externe ale Ministerului Turismului nu a fost înregistrată în contabilitatea instituţiei, făcându-se deconturi fără documente justificative în valoare totală de peste 500.000 euro, susţine ministerul. 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.