Principala provocare pentru această perioadă este implementarea tuturor proiectelor pe fonduri europene alocate până la 31 decembrie 2025, în vederea reducerii riscurilor de pierdere a fondurilor aferente perioadei de tranziţie, spune secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Marius Micu, care consideră că România are un potenţial agricol imens. Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, doar 11% din fermieri având sub 40 de ani, consideră oficialul.
"Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, doar 11% din fermieri având sub 40 de ani", afirmă Micu.
Pentru surmontarea fenomenului de depopulare a zonelor rurale care în prezent a dobândit o amploare considerabilă, cu consecinţe în îmbătrânirea populaţiei locale, Ministerul Agriculturii a propus programe dedicate tinerilor fermieri, dar şi măsuri de prioritizare a acestei categorii de vârstă, aptă pentru antreprenoriat, pentru învăţare şi adaptare la provocările actuale cât şi pentru implementare a schimbărilor impuse de tehnologiile moderne.
"Prin două exerciţii programatice 2007-2013 şi 2014-2020, finanţarea tinerilor fermieri a dus la o creştere a numărului de antreprenori, precum şi la o întinerire a generaţiilor de fermieri, fapt ce reflectă importanţa măsurilor destinate acestora, dar şi nevoia de a sprijini în continuare întinerirea generaţiilor de fermieri. Restructurarea învăţământului profesional şi tehnic prin introducerea învăţământului agricol în sistem dual, sprijinirea cercetării, inovării şi a agriculturii inteligente, precum şi a parteneriatelor între institute de cercetare, universităţi şi fermieri vor avea efecte pozitive în ce priveşte susţinerea antreprenorialului în mediul rural, în special în rândul tinerilor agricultori", afirmă secretarul de stat.
El consideră că avem un potenţial agricol imens, care trebuie valorificat aşa cum se cuvine.
"Dacă analizăm particularităţile agriculturii româneşti, constatăm că trebuie să intervenim şi pentru reducerea efectelor negative pe care producţia agricolă le are asupra mediului ambiant ca urmare a intensivizării agriculturii în zonele cu potenţial de dezvoltare economică, dar şi privind abandonul activităţilor agricole în zonele slab dezvoltate sau în zonele greu accesibile. Totodată, trebuie să identificăm soluţii în ce priveşte situaţia neclară a terenurilor agricole, vulnerabilitatea fermierilor, agricultura meteo-dependentă", spune el.
Implementarea unei strategii de management al riscurilor, reglementarea balanţei comerciale deficitare şi sprijinirea pieţelor locale pentru a deveni mai puternice reprezintă, de asemenea, o schimbare de paradigmă la nivelul ministerului, cu impact direct asupra producţiei de hrană şi asupra întregului lanţ, de la producţie până la masa consumatorului.
"Pentru România, fondurile europene reprezintă, în continuare, unul dintre cele mai importante instrumente utilizate pentru reducerea disparităţilor regionale, precum şi pentru promovarea progresului economic la nivel regional şi local, consolidarea competitivităţii şi creşterea ocupării forţei de muncă, obiective de referinţă la nivelul Uniunii Europene. Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada post 2020 reprezintă o temă de interes prioritar pentru România, în calitate de stat membru cu interese majore în agricultură şi industria alimentară, funcţionând ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate şi de alte politici", adaugă oficialul.
În vederea asigurării continuităţii sprijinului acordat prin PNDR 2014 – 2020, MADR va sprijini, în perioada de tranziţie 2021-2022, implementarea anumitor măsuri, mai exact intervenţii pentru finanţarea investiţiilor în modernizarea, restructurarea, creşterea competitivităţii fermelor şi a performanţelor de mediu ale acestora.
"Având în vedere că nu a fost posibilă aplicarea noii Politici Agricole Comune începând cu anul 2021, s-a propus extinderea cadrului legal existent şi suplimentarea bugetului Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cu resurse aferente anilor 2021 şi 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (2021-2027)", adaugă el.
Pentru perioada de tranziţie 2021-2022, România are la dispoziţie un buget de 2,84 miliarde euro la care se adaugă cofinanţarea naţională astfel încât alocarea publică totală estimată este de circa 3,26 miliarde euro.
"Subliniez că principala provocare pentru această perioadă este implementarea tuturor proiectelor alocate până la 31 decembrie 2025, în vederea reducerii riscurilor de pierdere a fondurilor aferente perioadei de tranziţie. Iată că, plecând de la această condiţie a fost importantă managerierea eficientă a programării şi a utilizării fondurilor, fiind necesare modificări ale fişelor măsurilor programului care să faciliteze o implementare mai rapidă şi o valorificare la maxim a sumelor pe care le avem la dispoziţie. Modificările fişelor submăsurilor/măsurilor din PNDR au vizat, printre altele, aspecte precum introducerea de componente cu alocare distinctă şi operaţiuni eligibile pentru fiecare în parte, introducerea în categoria beneficiarilor eligibili a organizaţiilor de producători din sectorul legume-fructe şi condiţii noi de eligibilitate în raport cu tipologia de operaţiuni", precizează el.
De asemenea, au fost introduse noi principii de selecţie şi eliminate altele, avându-se în vedere punerea unui accent mai mare pe maturitatea solicitantului, sustenabilitatea proiectului, perioada mai scurtă de implementare, asigurarea principiului de echitate în accesarea fondurilor.
Au fost realizate modificări ce vizează redistribuirea sumelor şi a intensităţilor aferente fiecărei categorii de ferme eligibile şi fiecărui tip de proiect. Pentru a asigura finanţarea unui număr mai mare de beneiciari a fost diminuată intensitatea maximă ce poate fi acordată/valoarea sprijinului.
Principiul nivelului de calificare a fost completat cu domeniul agricol/veterinar pentru a surprinde diversitatea programelor de calificare în aceste domenii. Astfel, se vor accepta şi acele studii/specializări care vor demonstra, prin foaia matricolă, existenţa unor materii în domeniul acelei ramuri agricole propuse prin planul de afaceri.
"Un alt aspect important este promovarea agriculturii ecologice, fiind sprijinite mai mult proiectele ale căror planuri de afaceri includ operaţiuni legate de agricultura ecologică. De asemenea, programul prevede submăsuri prin care se stimulează asocierea şi cooperarea în domeniul agricol, fiind prioritizate formele asociative prin crearea de lanţuri scurte şi grupuri de producători", spune Micu.
În ceea ce priveşte măsurile de agromediu şi climă, a fost introdusă precizarea că angajamentele de agro-mediu noi deschise în anii 2021 şi 2022 trebuie menţinute pentru o perioadă de 2 ani, iar cele deschise în 2023 trebuie menţinute pentru o perioadă de 1 an. Măsura se aplică pachetelor pentru care scurtarea perioadei de aplicare a angajamentelor voluntare nu afectează atingerea obiectivelor de mediu şi climatice şi nu au implicaţii asupra metodologiilor de calcul ale plăţilor compensatorii.
În ceea ce priveşte opţiunile de finanţare europeană, în prezent, sunt în curs de derulare sesiuni pentru următoarele submăsuri:
- 17.1 Prime de asigurare a culturilor, plantelor şi animalelor (28 iulie-31 octombrie 2021) – 31.200.000 euro
- 9.1 Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol (29 iulie-29 octombrie 2021) - 6.769.295 euro
- sM 6.1 Instalarea tinerilor fermieri (27 august – 26 noiembrie 2021) - 100.000.000 euro, din care: 70.000.000 euro NAŢIONAL şi 30.000.000 euro MONTAN
- sM 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (27 august – 26 noiembrie 2021) - 87.000.000 euro, din care: 60.900.000 euro NAŢIONAL şi 26.100.000 euro MONTAN
- sM 16.4 Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare (27 august – 26 noiembrie 2021) - 40.000.000 euro
- sM 16.4a Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol (27 august – 26 noiembrie 2021) - 10.000.000 euro.
În perioada următoare se vor lansa următoarele sesiuni:
- sM 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” – septembrie -50.000.000 euro
- sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” – septembrie -100.000.000 euro
- sM 4.1„Investiţii în exploataţii agricole” – septembrie - 760.000.000 euro
- sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” – septembrie - 140.000.000 euro
- sM 4.2a „Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” – septembrie - 10.000.000 euro
- sM 4.3 “Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” - componenta infrastructura de acces agricolă - octombrie - 100.660.000 euro
În ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic, acesta se va concentra pe crearea unor măsuri care să consolideze poziţia producătorilor de produse agroalimentare româneşti.
"În acest moment, Planul Naţional Strategic este în curs de elaborare şi vă garantez că depunem toate eforturile pentru ca acesta să corespundă în mod real nevoilor din mediul rural şi să finanţeze acele acţiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, climă, dezvoltare rurală, economie, siguranţă alimentară, sănătate, cercetare şi inovare, energie. Prin noul Plan Naţional Strategic ne propunem să luăm o serie de măsuri care să ducă la ameliorarea deficitului balanţei comerciale în agricultură. Vom creiona intervenţii de sprijinire a mediului asociativ, a fermei medii, fermei de familie, sectorului de depozitare şi de procesare, astfel încât să nu mai exportăm materie primă, purtătoare de subvenţii, ci produse agricole şi alimentare procesate, cu o valoarea adăugată mare", spune secretarul de stat.
Acesta spune că va lua măsuri pentru a asigura venituri sigure şi stabile în rândul fermierilor şi pentru a diminua dependenţa acestora de veniturile obţinute din producţia agricolă şi reducerea volatilităţii veniturilor agricole, pentru a creşte veniturile fermierilor prin sporirea valorii adăugate a producţiei agricole.
Intervenţiile din PNS vor viza totodată creşterea productivităţii şi competitivităţii sectorului agroalimentar prin sprijinirea dezvoltării lanţului complet de la materia primă la produsul finit şi comercializare, precum şi creşterea gradului de rezistenţă a exploataţiilor agricole la factorii climatici, şi asigurarea securităţii alimentare.
"Totodată, pentru că vorbim astăzi despre viitorul agriculturii, vreau să subliniez că acesta are în vedere şi Pactul ecologic european Green Deal, care este foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru o economie durabilă, fiind realizabil numai dacă reuşim să transformăm provocările legate de climă şi mediu în oportunităţi, în toate domeniile de activitate, asigurând astfel o tranziţie justă şi incluzivă pentru toate statele europene. Pactul ecologic Green Deal cuprinde un plan de acţiune menit să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, refacerea biodiversităţii şi reducerea poluării - bioeconomie. Planul de acţiune stabileşte investiţiile necesare şi instrumentele de finanţare pentru toate sectoarele economice", afirmă Micu.
Având în vedere că România a agreat obiectivele Pactului ecologic european „Green Deal” şi integrarea acestora în cuprinsul PNS (PAC) 2021-2027, un obiectiv de viitor este atingerea pragului de 10% din suprafaţa agricolă utilizată în agricultura ecologică până în anul 2030, reprezentând cca. 1.330,6 mii ha.
"Integrarea obiectivelor Green Deal în planurile strategice PAC, inclusiv pentru România, reprezintă o reală provocare, pentru toate statele membre UE, deoarece ţintele propuse sunt foarte ambiţioase, iar termenul de îndeplinire foarte strâns. Aşa cum vă spuneam mai devreme, avem la dispoziţie peste 3,2 miliarde de euro în perioada de tranziţie, bani care pot revitaliza şi dezvolta satul românesc. Am încercat să includem în măsurile de tranziţie cât mai multe dintre solicitările fermierilor şi să răspundem unui număr cât mai mare de probleme pe care le-am identificat în urma discuţiilor avute la firul ierbii, ca să spun aşa", adaugă el.
MADR are în vedere consolidarea fermelor de familie prin măsuri precum plafonarea voluntară – plata redistributivă, sprijin pentru dezvoltarea fermei mici – 87 milioane euro (26,1 milioane euro zona montană) în perioada 2021-2022, consolidarea poziţiei fermierului în lanţul alimentar prin creşterea puterii de negociere, sprijinirea cooperativelor şi a grupurilor de producători, printr-o intensitate de sprijin crescută şi scutiri fiscale pe primii 5 ani.
"Mai mult, într-un context în care se doreşte uniformizarea standardelor de calitate a produselor agroalimentare este totodată promovat intens specificul unei anumite zone şi păstrarea elementelor specifice, a reţetelor tradiţionale, caracteristice unei anumite zone geografice. De altfel, legătura dintre zona geografică şi produs a devenit atât de puternică, încât anumite produse au fost denumite după arealul respectiv. Acestea s-au impus pe piaţă datorită calităţilor lor, provenienţa reprezentând o garanţie a calităţii acestora", spune acesta.
Promovarea produselor locale/româneşti şi promovarea schemelor de calitate naţionale (727) şi europene (8) va fi consolidată cu ajutorul fermelor pedagogice şi a implementării unei reţele naţionale de colectare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
