Invazia Rusiei în Ucraina, declanşată de Moscova pe 24 februarie, urmată de mai multe serii de sancţiuni din partea lumii occidentale, a provocat riscuri geopolitice şi temeri legate de securitatea energetică şi alimentară, care s-au suprapus pe o economie mondială deja slăbită de impactul restricţiilor impuse de guverne în timpul pandemiei de Covid-19 asupra lanţurilor de aprovizionare, în special în relaţiile cu China. Acest cumul de factori a făcut ca preţurile energiei şi ale alimentelor să atingă recorduri după recorduri, rezultatul fiind o inflaţie aflată la maximul ultimilor zeci de ani. În SUA, inflaţia anuală a atins în iunie cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, de 9,1%, iar în zona euro un record de 8,6%. În multe dintre ţările UE inflaţia a depăşit 10%, în România fiind de 15,1%, în timp ce în ţările baltice a atins recorduri de 20%.
În aceste condiţii dificile, guvernele şi băncile centrale adoptă mixuri de politici care includ măsuri de subvenţionare a preţurilor mari ale energiei şi majorări ale dobânzilor, care au provocat temeri legate de producerea unei recesiuni, pentru a tempera creşterea preţurilor. Guvernele, în frunte cu Statele Unite, au recurs recent chiar şi la eliberarea unor cantităţi record de petrol din rezervele strategice.
În Cehia, rata anuală a inflaţiei a accelerat la 17,2% în iunie 2022, de la 16% în luna precedentă, depăşind aşteptările pieţei, de 17%. A fost cea mai mare valoare din decembrie 1993, deoarece preţurile au crescut mai repede pentru locuinţe şi utilităţi (22,8 la sută faţă de 21,3 la sută în mai), alimente şi băuturi nealcoolice (18 la sută faţă de 15,1 la sută) şi transport (24 la sută faţă de 15,1 la sută).
De asemenea, preţurile au crescut mai rapid pentru băuturile alcoolice şi tutun (6,4% faţă de 5,8%), recreere şi cultură (12,6% faţă de 10,9%) şi diverse bunuri şi servicii (10,1% faţă de 9,6%).
În termeni lunari, preţurile de consum au crescut cu 1,6%, scăzând de la o creştere de 1,8% în mai, dar depăşind prognozele pieţei
În Polonia, inflaţia a ajuns la 15,6%, cea mai mare cifră din ultimii 25 de ani, în condiţiile în care ţara se confrunta de anul trecut cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE, iar prognozele Eurostat indicau ca şi în 2022 va avea cea mai mare inflaîie din UE.
Potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile de consum din România au crescut cu 0,8% în luna iunie 2022, comparativ cu luna mai 2022, iar rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021.
”Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%”, a transmis marţi INS, o cifră care este peste estimarea din primăvară a Băncii Naţionale a României.
BNR a avertizat în februarie că creşterea preţurilor se va accelera. Banca centrală anunţa atunci că se aşteaptă ca inflaţia să depăşească nivelul de 14,3% ân intervalul aprilie-iunie, după expirarea măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor la gaze şi energie electrică.
În mai, BNR a majorat prognoza de inflaţie la 12,5% pentru sfârşitul acestui an, prognozând o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul lui 2023.
În Ungaria, inflaţia anuală a ajuns la 11,7% în iunie, în creştere faţă de 10,7% din mai. Cifra din iunie a marcat cea mai mare rată a inflaţiei din octombrie 1998. Inflaţia medie anuală a crescut la 7,8% în iunie (mai: 7,2%). În cele din urmă, inflaţia de bază a crescut la 13,8% în iunie, de la 12,2% din mai.
Potrivit analiştilor FocusEconomics, inflaţia va ajunge în medie la 10,1% în 2022, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de proiecţia de luna trecută. Pentru 2023, analiştii anticipează o inflaţie în medie de 6,5%.
În termeni lunari, preţurile de consum din Ungaria au crescut cu 1,47% faţă de luna precedentă, aceasta fiind o creştere mai mică decât avansul de 1,65% din luna mai. Rezultatul lunii iunie a marcat cea mai slabă lectură din martie. Preţurile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte şi pentru alimente şi băuturi nealcoolice au crescut într-un ritm mai lent în iunie. În schimb, preţurile la bunurile de folosinţă îndelungată au avansat într-un ritm mai puternic.
În Bulgaria, potrivit celor mai recente date disponibile, indicele anual al preţurilor de consum (IPC) a înregistrat o creştere de 15,6% în mai 2022, fiind peste cea de 14,4% din luna precedentă, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pe 15 iunie.
Aceasta a fost cea mai mare creştere anuală a preţurilor de consum din mai 1998, când inflaţia anuală a ajuns la 18,8 la sută, iar creşterea puternică înregistrată în ultimul an nu dă semne de scădere. Cifra depăşeşte vârful anual al inflaţiei de 15,3% înregistrat în iunie 2008, în timpul crizei financiare globale. Inflaţia lunară din luna mai a fost de 1,2%, comparativ cu cea de 2,5% înregistrată în aprilie.
Inflaţia din zona euro a atins un nou record în iunie, chiar înainte de prima creştere a ratei dobânzii a Băncii Centrale Europene în ultimii 11 ani.
Inflaţia totală a atins în iunie 8,6% (de la an la an), potrivit cifrelor preliminare ale biroului european de statistică Eurostat, publicate vineri. Avansul preţurilor a depăşit o previziune de 8,4%, dintr-un sondaj Reuters al economiştilor.
În luna mai inflaţia a fost de 8,1% în mai, ceea ce înseamnă că costul vieţii continuă să crească în ţările din zona euro.
Germania a surprins când a raportat pentru iunie o scădere de 0,5 puncte procentuale a inflaţiei de la o lună la lună. Experţii au spus că acest lucru s-a datorat noilor subvenţii guvernamentale pentru a uşura impactul preţurilor mai mari la energie şi că nu este încă sfârşitul creşterii preţurilor. Inflaţia anuală din Germania a fost în iunie de 8,2%. Dar atât Franţa, cât şi Spania au înregistrat noi recorduri de inflaţie în iunie, aceasta din urmă depăşind pragul de 10% pentru prima dată din 1985, potrivit Reuters.
În afară de ţările baltice, care au înregistrat creşteri ale preţurilor de peste două mai mari faţă de avansul de 8,6% consemnat la nivelul zonei euro, Slovacia a consemnat o inflaţie anuală de 12,5%, Grecia de 12%, Slovenia de 10,8%, Belgia de 10,5% şi Luxemburg de 10,3%. Ţările de Jos au consemnat un ritm al inflaţiei de 9,9%.
Conducerea BCE, care a promis că va aborda creşterea preţurilor, urmează să se întâlnească la sfârşitul lunii iulie pentru a anunţa majorarea dobânzilor. Banca centrală a declarat că va creşte din nou dobânzile în septembrie, ceea ce înseamnă că principala sa dobândă ar putea reveni pe un teritoriu pozitiv în acest an - BCE are rate negative din 2014.
Vorbind la începutul acestei săptămâni, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a dat un semnal de politică monetară fermă.
”Dacă perspectivele inflaţiei nu se îmbunătăţesc, vom avea suficiente informaţii pentru a ne mişca mai repede”, a spus Lagarde unei audienţe din Sintra, Portugalia, despre perioada de după creşterea din septembrie a dobânzilor.
Cu toate acestea, există tot mai multe întrebări cu privire la viitorul politicii monetare în zona euro, pe fondul temerilor privind o recesiune în lunile următoare. Dacă banca centrală ar creşte rapid ratele, acest lucru ar putea împiedica şi mai mult creşterea economică într-un moment în care o încetinire este deja în curs.
Îngrijorările legate de perspectivele producerii unei recesiuni în Europa au impact asupra cursului euro, care a ajuns aproape de paritate în raport cu dolarul american.
Euro a scăzut cu 11% începând din ianuarie, fiind tranzacţionat miercuri la 1,0025 dolari pe unitate, investitorii urmărind dacă va coborî la sub 1 dolari pe unitate, pentru prima oară din 2002.
Marţi, euro a scăzut până la un minim de 1,00005 dolari pe unitate.
Marea Britanie nu a publicat încă date referitoare la inflaţia lunii iunie. În luna mai, creşterea preţurilor alimentelor a urcat inflaţia anuală a preţurilor de consum la 9,1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani şi cea mai ridicată în rândul ţărilor membre ale Grupului celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (G7). Datele arată gravitatea impactului creşterii preţurilor asupra costului vieţii. În aprilie, inflaţia a fost de 9%.
Preţurile de consum din SUA au urcat cu 9,1% în iunie, cea mai mare creştere anuală din mai mult de patru decenii, pe fondul costurilor ridicate pentru benzină, alimente şi chirie, întărind argumentele pentru o nouă majorare cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de către Rezerva Federală, în această lună.
”În pofida celor mai bune intenţii ale Fed, economia pare să se deplaseze într-un regim de inflaţie mai ridicată. Fed este şi mai în spatele curbei după raportul de astăzi”, a declarat Christopher Rupkey, economist şef la FWDBONDS din New York.
Indicele preţurilor de consum a crescut în iunie cu 1,3% faţă luna mai, cel mai mare câştig lunar din septembrie 2005, după ce a vansat cu 1,0% în mai.
Analiştii Dow Jones se aşteptau ca indicele preţurilor de consum al SUA din iunie să arate inflaţia generală, incluzând alimentele şi energia, să crească peste nivelul de 8,6% din mai, până la 8,8%.
Luna trecută, Fed şi-a majorat ratele dobânzilor de referinţă cu trei sferturi de punct procentual, la un interval de 1,5%-1,75% în cea mai agresivă creştere din 1994.
În Turcia, inflaţia s-a apropiat luna trecută de 79%, fiind cea mai ridicată înregistrată de această ţară în ultimul sfert de secol.
Rata anuală a inflaţiei a fost de 78,62% în luna iunie, potrivit Institutului de Statistică din Turcia, depăşind prognozele. Aceasta este cea mai mare valoare anuală a inflaţiei din ultimii 24 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
