Tranzacţiile pe bază de algoritmi au fost acuzate să au provocat ”prăbuşiri bruşte” ale monedelor sau acţiunilor, dar pot fi şi motivul pentru care evenimente globale şocante, cum este epidemia provocată de apariţia unui nou coronavirus în China, şi-au pierdut capacitatea de a panica piaţa perioade lungi de timp, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Indiferent că este vorba despre acţiuni, obligaţiuni, monede sau mărfuri, preţurile activelor par să fie mai puţin predispuse la vânzări pe termen lung.

Uciderea de către Statele Unite a unui general iranian şi atacul de retorsiune al Iranului cu rachete se află printre posibilele catastrofe care au declanşat reacţii violente dar de scurtă durată pe burse, în 2020.

În ambele cazuri, achiziţiile de yeni şi vânzările de acţiuni au scăzut în intensitate în decurs de câteva ore, permiţând acţiunilor să înregistreze noi maxime record.

Nici chiar riscul ca epidemia din China să aibă impact asupra creşterii economice nu a făcut ca acţiunile să se îndepărteze de maximele record.

În mod cert, mai mulţi factori contribuie la această rezistenţă, nu în ultimul rând tipărirea de bani de către băncile centrale şi creşterea economisirii la nivel mondial, care au mărit valoarea acţiunilor la nivel mondial cu 25.000 de miliarde de dolari, în ultimul deceniu.

Cu toate acestea, este dificil să nu faci o legătură între schimbarea modului de reacţie al pieţelor financiare şi dezvoltarea strategiilor referitoare la tranzacţiile automate.

În ultimii şase ani, ponderea tranzacţiilor bazate pe algoritmi pe piaţa valutară care valorează zilnic 6.600 de miliarde de dolari a crescut de peste două ori, la 27%, în rândul managerilor de fonduri, arată un studiu realizat de Greenwich Associates.

Există motive să crezi că algoritmii pot provoca volatilitate, în special când volumul tranzacţilor este redus, iar supravegherea umană scăzută, de exemplu în timpul vacanţelor publice. Acest lucru s-a întâmplat probabil în timpul prăbuşirii bruşte a bursei care a avut loc pe Wall Street în 2010, sau în fluctuaţiile puternice ale yenului din ianuarie 2019.

Tranzacţiile pe bază de algoritmi oferă în schimb avantajul că pot avea loc instantaneu, la orice oră din zi sau din noapte, cu o mare acurateţe şi cu costuri generale mai scăzute.

Atunci când au loc evenimente, algoritmii pot scana şi reacţiona rapid la informaţii, iar mulţi pot în prezent să evalueze posibilul impact asupra activelor.

Cei mai sofisticaţi algoritmi pot fi antrenaţi să înveţe din experienţă, înainte de producerea unui nou şoc.

Un trader a spus că un algoritm care analizează cazurile de îmbolnăvire din cauza coronavirusului va cumpăra acţiuni dacă va primi informaţia ”500 de cazuri, 10 morţi”. Dacă informaţia este ”3000 de cazuri noi, 200 de decese”, algoritmul ar putea vinde.

Algoritmii au şi ”butoane pentru volatilitate”, ceea ce înseamnă că pot opri tranzacţiile, când piaţa depăşeşte anumite limite, a spus traderul.

Directorii a şase companii care oferă analize de risc pentru strategii în domeniul algoritmilor au declarat că serviciile lor sunt tot mai solicitate, dar au refuzat să ofere cifre.

Ei au recunoscut însă că există şi limite.

Reacţiile la coronavirus, de exemplu, ar putea fi împiedicate pentru că singurul precedent semnificativ este epidemia SARS din 2003, care a coincis şi cu invazia americană în irak. În al doilea rând, virusul şi riscurile implicare sunt relativ necunoscute.

Indicele China Health Risk calculat de firma Geoquant se află la un nivel record, ceea ce a dus la creşterea indicelui Social Instability Risk pentru această ţară, exercitând presiuni asupra pieţelor financiare chineze. Cu toate acestea, corelaţia pe termen lung dintre aceşti indici şi pieţele financiare se întrerupe.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.