Rolul pe care îl are sustenabilitatea în strategia de dezvoltare a companiilor începe să devină tot mai bine definit la nivelul managementului, potrivit studiului derulat de EY Romania “Sustenabilitate şi investiţii responsabile în contextul Covid-19“, care arată că mai mult de jumătate (52%) dintre respondenţi (membri din echipe de conducere cu funcţii relevante, parte din diverse companii) afirmă că epidemia Covid-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile pe care le reprezintă.
"Rolul pe care îl are sustenabilitatea în strategia de dezvoltare a companiilor începe să devină tot mai bine definit la nivelul managementului, fie că este vorba de gestionarea impactului general pe care îl are activitatea companiei, fie despre crearea de valoare pe termen lung pentru părţile interesate. Conform studiului derulat de EY Romania 'Sustenabilitate şi investiţii responsabile în contextul Covid-19', 80% dintre respondenţi afirmă că integrarea sustenabilităţii în procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performanţei operaţionale", arată EY într-un comunicat.
Studiul este bazat pe răspunsurile a 66 de respondenţi, membri în echipe de conducere, din diverse companii şi sectoare de activitate, colectate în perioada 15 iunie – 1 august 2020.
În privinţa investiţiilor responsabile, bazate pe criterii legate de factorii de mediu, sociali sau de guvernanţă corporativă (factorii ESG: environmental, social and governance), reprezentanţii mediului de afaceri nu prevăd însă o schimbare substanţială pentru piaţa din România: aproape jumătate (49%) dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere minoră a investiţiilor sustenabile, iar 18% afirmă că nu pot estima ce se va întâmpla după epidemia Covid-19 cu acest tip de investiţii.
Peste jumătate din respondenţi (52%) afirmă că epidemia Covid-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile pe care le reprezintă, sustenabilitatea jucând un rol în redefinirea priorităţilor pe termen lung.
Pentru 20% dintre respondenţi, noua epidemie nu a determinat o schimbare a strategiei de business, iar pe 28% criza Covid-19 i-a determinat să facă schimbări strategice la nivelul companiilor lor, însă sustenabilitatea nu a avut un rol în acest proces.
"Proiectele de implicare în comunitate reprezintă una dintre modalităţile prin care companiile pot integra sustenabilitatea în activitatea lor, având astfel un impact pozitiv la nivel social şi generând valoare pe termen lung. Volumul activităţilor de implicare în comunitate ale companiilor private este, însă, în mare parte, determinat de bugetul anual alocat către proiecte CSR, direct influenţat, la rândul său, de profitul anual al fiecărei companii. Investiţiile sustenabile joacă şi ele un rol în strategia de dezvoltare sustenabilă a companiilor şi pot varia ca volum în funcţie de domeniul de activitate. În această privinţă, epidemia Covid-19 a generat o creştere a bugetelor de sustenabilitate, în special pentru companiile care direcţionau peste 10% din bugetul anual în activităţi de implicare în comunitate şi pentru investiţii responsabile", mai relevă raportul.
Pentru companiile care alocau între 0% şi 10%, se pot observa stagnări sau reduceri ale bugetelor de sustenabilitate, ilustrând vulnerabilitatea companiilor cu bugete anuale mai mici.
Cele mai populare investiţii responsabile în rândul respondenţilor sunt cele direcţionate pentru eficienţă energetică, tehnologii care reduc impactul de mediu şi achiziţii responsabile. Peste 60% dintre profesioniştii cu putere de decizie chestionaţi susţin alocarea de fonduri la nivelul companiilor lor pentru aceste tipuri de investiţii.
Reducerea amprentei de carbon, precum şi dezvoltarea de produse şi servicii destinate incluziunii sociale şi grupurilor dezavantajate ocupă locuri secundare, fiind considerate mai puţin atractive de către respondenţi şi companiile pe care le reprezintă.
"Este încă incert în ce măsură sustenabilitatea va juca un rol central în revenirea economică post-pandemie şi ce principii de sustenabilitate vor lua în considerare companiile româneşti pentru investiţiile viitoare. Însă, la nivel operaţional, sustenabilitatea pare să devină un element tot mai important", spun autorii raportului.
Potrivit acestora, epidemia Covid-19 poate reprezenta un moment important pentru companiile româneşti, în care pot înţelege provocările atipice ale prezentului şi se pot replia strategic pentru a se dezvolta sustenabil, creând valoare pentru toţi stakeholderii.
"Factorii ESG şi valoarea pe termen lung pot fi consideraţi două feţe ale aceleiaşi monede, sunt interdependenţi. Lumea se schimbă, iar aceste schimbări pot afecta rapid mediul de afaceri, aşa cum am observat recent. Este important ca societăţile să înţeleagă faptul că includerea principiilor de sustenabilitate în procesele decizionale poate contribui la crearea unui avantaj competitiv, răspunzând în acelaşi timp la presiunea părţilor interesate privind adoptarea practicilor de responsabilitate socială. Acceptarea acestei tendinţe va presupune o serie de schimbări în cultura organizaţională, în procesele şi tehnologiile existente, însă, pe termen lung, aceste eforturi pot duce la crearea de noi oportunităţi, la îmbunătăţirea performanţelor, dar şi a reputaţiei companiei", afirmă Laura Ciobanu, manager Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Odată cu introducerea legislaţiei privind protejarea mediului, siguranţa şi protecţia angajaţilor şi a comunităţilor, precum şi obligativitatea raportării nefinanciare, conceptul de sustenabilitate a devenit din ce în ce mai popular, în ton cu dialogul purtat la nivel global pe tema dezvoltării sustenabile.
În România, raportarea aspectelor nefinanciare este reglementată prin Ordinul nr. 1802/2014, care include modificările aduse prin Ordinul MFP nr. 1938/2016 şi Ordinul MFP nr. 3456/2018, şi prevede obligativitatea companiilor cu peste 500 de angajaţi de a raporta informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită.
Conform sondajului derulat de EY, aproape 74% dintre respondenţi susţin că integrarea principiilor de sustenabilitate în strategia de business şi managementul operaţiunilor este o prioritate pentru companiile pe care le reprezintă.
Peste 43% dintre companiile respondente cu mai puţin de 500 de angajaţi raportează deja aspecte non-financiare. Din categoria întreprinderilor cu peste 500 de angajaţi, 85% dintre companiile respondente publică un raport de sustenabilitate/ declaraţie nefinanciară, având în vedere că îndeplinesc criteriul de obligativitate.
Aproximativ 80% dintre respondenţi consideră că factorii de mediu, sociali sau de guvernanţă corporativă sunt luaţi în considerare atunci când companiile lor iau decizii în ceea ce priveşte managementul operaţional şi strategia de investiţii. 10% afirmă că factorii ESG nu reprezintă un element important pe agenda strategică a companiilor din care provin.
În contextul noii pandemii, cel mai important factor ESG luat în considerare de către respondenţi este „sănătatea şi siguranţa la locul de muncă”, fiind prioritar pentru aproape trei sferturi dintre profesioniştii cu putere de decizie din cadrul companiilor.
Pe următoarele locuri ca importanţă se situează „transparenţa decizională” (40%), „eficienţa energetică” (29%) şi „impactul general al activităţii companiilor asupra mediului” (27%).
Pe ultimele locuri se află „evaluarea furnizorilor pe criterii de mediu şi sociale”, „libertatea de asociere a angajaţilor” şi „protejarea biodiversităţii”.
Studiul este bazat pe răspunsurile a 66 de respondenţi, membri din echipe de conducere cu funcţii relevante, parte din diverse companii aparţinând următoarelor sectoare: Divertisment (1,5%), Turism şi industria hotelieră (1,5%), Telecomunicaţii (1,5%), Industria auto (3,08%), Industria chimică (1,5%), Industria grea (4,62%), Transport (4,62%), Energie (6%), Servicii financiare (4,62%), IT, software, internet (9,23%), Servicii profesionale (cercetare, consultanţă, comunicare - 9,23%), Imobiliare / Construcţii (10,77%), Bunuri de larg consum (12,31%), Comerţ (12,31%), Alte sectoare (16,92%).
Datele au fost colectate în perioada 15 iunie – 1 august prin intermediul unei platforme interne EY.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.
Este prezentă în România din anul 1992 şi are peste 800 de angajaţi în România şi Republica Moldova. Furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
