Meditaţiile private, creşterile de preţuri after school, programele de orientare profesionala pentru elevi, programele de educaţie antreprenorială şi financiară vor fi discutate la Maratonul Back to School, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 19 septembrie.
Context
• România rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanţarea învăţământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârşitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în faţa Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învăţământului. În 2021, educaţia românească primeşte şi mai puţin, doar 2,5% din PIB, dar totuşi o sumă mai mare decât în 2020. Educaţia va primi însă şi 9% din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, bani europeni meniţi pentru investiţii în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului şcolar, în următorii patru ani.
• Rata mică a promovabilităţii examenelor provoacă surprindere an după an. La Bacalaureat 2023, elevii au obţinut cele mai puţine medii de 10 din ultimii zece ani.
• Legile educaţiei au fost publicate în Monitorul Oficial şi intră în vigoare la 60 de zile, adică pe 2 septembrie, inainte de inceperea anului şcolar 2023-2024. După mai multe runde eşuate de negocieri, sindicatele din Educaţie au acceptat, pe 12 iunie, ultima ofertă a Guvernului privind majorarea veniturilor.
Printre ţintele proiectului se numără:
• creşterea bugetului educaţiei;
• scăderea ratei de abandon şcolar;
• diminuarea analfabetismului funcţional;
Teme de dezbatere
Principala problemă a şcolii româneşti în viziunea cetăţenilor
• Descentralizarea inspectoratelor pentru introducerea lor in cadrul primariilor - Inspectoratele şcolare ar trebui regionalizate până la 1
ianuarie 2024, conform celui mai recent draft al ordonanţei Guvernului pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Personalul din noile direcţii ar trebui să fie redus cu 15%, la fel şi costurile
• Meditaţiile private - Ministerul Educaţiei vrea să mute meditaţiile din privat la şcoală, prin includerea orelor de pregătire suplimentară în norma didactică / Prevederea există şi în legea actuală, dar sunt prevăzute până la 3 ore. În prezent, profesorilor le este interzis prin Codul de etică, aprobat prin ordin de ministru, deci nu prin lege, să facă meditaţii cu elevii de la clasă.
• Creşteri preţuri after school - Implicatiile costurilor mai mari asupra deciziilor părinţilor de a-şi înscrie copiii şi dacă acest lucru măreşte decalajul dintre învăţământul public şi cel privat.
• Programele de orientare profesională pentru elevi - prin intermediul acestora, elevii sunt ajutaţi să înţeleagă de ce e important să-şi continue studiile şi cum să-şi descopere valorile şi pasiunile pentru alegerea unei viitoare cariere. Prin activităţi learning by doing, dezbateri şi sesiuni de consultanţă cu profesionişti din mediul de business, programul apropie şcoala de viaţă şi de realitatea economică, sprijinind elevii să-şi însuşească o serie de competenţe ce îi vor ajuta pe viitor indiferent de profesia aleasă.
Programe de educaţie antreprenorială şi financiară -Elevii şi studenţii din program sunt stimulaţi să-şi formeze o gândire antreprenorială, care îi va ajuta în viitor să fie independenţi şi inovatori, să-şi asume riscuri, să accepte provocări şi să caute soluţii creative, indiferent dacă vor lansa o afacere sau se vor angaja.
Conform unui studiu BCR din 2022, 99% dintre profesori consideră că e nevoie de predarea educaţiei financiare în şcoli. Şcoala de Bani este un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educaţie financiară din România.
• Provocările cu care se confruntă sectorul educaţional, cum ar fi adaptarea la noile tehnologii, abordarea lacunelor de învăţare din cauza pandemiei şi satisfacerea diverselor nevoi ale elevilor.
• Conceptul de învăţare personalizată, în care metodele de predare sunt adaptate nevoilor individuale ale elevilor şi stilurilor de învăţare
• Abordarea clasei inversate, în care elevii învaţă materiale noi acasă prin videoclipuri sau lecturi şi apoi se angajează în discuţii şi activităţi în timpul orei
• Importanţa creării de săli de clasă exclusive, care să răspundă diferitelor abilităţi, medii şi stiluri de învăţare ale elevilor.
• Strategii de adaptare a elevilor cu dizabilităţi şi diferite competenţe lingvistice.
Modul în care instrumentele bazate pe inteligenţă artificială pot personaliza învăţarea, automatiza sarcinile administrative şi pot identifica elevii care riscă să rămână în urmă.
• Despre utilizarea elementelor de gamification pentru a face învăţarea mai captivantă şi mai interactivă.
• Popularitatea aplicaţiilor educaţionale care oferă chestionare interactive, provocări şi recompense.
• Beneficiile învăţării dincolo de sala de clasă prin excursii pe teren, activităţi în aer liber şi experienţe practice.
• Ideea de a conecta săli de clasă de pe tot globul prin schimburi virtuale, conferinţe video şi proiecte de colaborare. Colaborările globale pot stimula conştientizarea culturală, abilităţile de comunicare şi o perspectivă mai largă.
• Ideea de a conecta săli de clasă de pe tot globul prin schimburi virtuale, conferinţe video şi proiecte de colaborare. Colaborările globale pot stimula conştientizarea culturală, abilităţile de comunicare şi o perspectivă mai largă.
• Incurajarea cadrelor didactice să rămână deschişi la schimbare şi la învăţare continuă, promovând un mediu educaţional dinamic şi receptiv.
• Colaborări globale şi schimburi culturale
• Educaţie pentru mediu: Conştientizarea sporită a schimbărilor climatice şi a problemelor de mediu prezintă o oportunitate de a integra educaţia de mediu
• Reducerea ratei abandonului şcolar şi creşterea participării la educaţie şi formare
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
