Preţurile proprietăţilor din Suedia se confruntă cu o scădere serioasă, care ar putea fi chiar de 20% în 2023l în timp ce fostul guvernator al băncii centrale a ţării avertizează asupra nivelurilor ridicate ale datoriilor populaţiei, transmite CNBC.
Preţurile caselor în Suedia au crescut destul de predictibil în ultimul deceniu, susţinute de ratele dobânzilor ultra-scăzute, într-un sistem în care aproximativ jumătate din creditele ipotecare ale oamenilor sunt finanţate cu dobânzi variabile, iar multe dintre celelalte cu dobânzi fixe pe termen scurt.
Dar acum preţurile proprietăţilor scad. Şi această scădere nu este surprinzătoare, având în vedere natura ”disfuncţională” a pieţei, potrivit lui Stefan Ingves, care a condus Riksbank din Suedia din 2006 până în 2022.
”Am spus în mod persistent, în repetate rânduri, că nivelul datoriilor în sectorul gospodăriilor este mult prea mare şi va fi o zi a judecăţii şi, în cele din urmă, dobânzile vor creşte, iar acum ratele au crescut”, a spus Ingves într-un interviu acordat la CNBC.
El a adăugat că gospodăriile trebuie să plătească mai mult, iar sensibilitatea ratei dobânzii... este mult mai mare”, ceea ce face ca un număr mare de gospodării suedeze să plătească dobânzi mai mari.
Efectul pandemic
În timpul pandemiei de Covid-19, preţurile caselor din Europa au continuat să crească, iar Suedia nu a făcut excepţie. Cererea pentru proprietăţi a crescut vertiginos, deoarece munca de acasă şi preferinţa pentru vacanţele interne i-au determinat pe oameni să-şi extindă spaţiile.
În medie, preţurile locuinţelor au crescut cu până la 30% faţă de nivelul pre-pandemic, din ianuarie 2020, potrivit Nordea Bank, deoarece Riksbank a început să cumpere obligaţiuni ipotecare, încercând să reducă dobânzile şi să aducă foc pe o piaţă imobiliară deja fierbinte.
Dar acum preţurile scad, semnificativ.
”Începând cu luna noiembrie, observăm că preţurile la nivel naţional au scăzut în Suedia cu 13% faţă de vârful din februarie. Aceasta este cea mai mare scădere a pieţei imobiliare de când am avut o criză economică mare în anii nouăzeci”, a declarat Gustav Helgesson, analist la Nordea, pentru CNBC.
Creşterea dobânzilor băncii centrale
În 2022, banca centrală a Suediei a întreprins un ciclu agresiv de majorare a ratei dobânzii, care a ricosat pe piaţa imobiliară.
În februarie, Riksbank a semnalat că dobânda sa de politică monetară va rămâne neschimbată, la nivelul zero, şi a prezis o eventuală creştere pentru a doua jumătate a anului 2024.
Dar, în următoarea declaraţie de politică monetară a băncii, doar trei luni mai târziu, dobânda a fost ridicată la 0,25%.
”Ei tocmai au trecut de la acea întâlnire la cea din aprilie şi şi-au început ciclul de drumeţie”, a spus Helgesson pentru CNBC.
Dobânzile au continuat să crească pe tot parcursul anului 2022, trecând de la 0,25% la 0,75% în iulie, la 1,75% în septembrie şi 2,5% în noiembrie.
”Acest lucru a luat prin surprindere multe gospodării... şi cred că gospodăriile suedeze... s-au chinuit să se adapteze la acest ciclu şi să prevadă aceste creşteri foarte rapide şi dramatice ale dobânzilor Riksbank”, a spus Helgesson.
Emil Brodin, economist de la Institutul Naţional de Cercetări Economice, a spus că amploarea creşterilor de dobânzi a fost ”puţin mai mare decât se aşteptau oamenii” şi că ”au mers mai repede decât credeau oamenii”.
Helgesson a caracterizat schimbarea ca o corecţie, mai degrabă decât spargerea unei bule, ”dar este o corecţie dureroasă şi foarte rapidă”, a adăugat el.
Thomas Veraguth, şeful strategiei imobiliare globale pentru UBS Wealth Management, a descris corecţia drept ”o ajustare naturală care se explică în principal prin factori macroeconomici”.
Scădere de 20% a preţurilor în 2023?
O nouă creştere a dobânzii de politică monetară este anticipată pentru luna februarie, fiind anticipat că dobânda cheie va atinge 3%, determinând economiştii să prognozeze o nouă scădere a preţurilor proprietăţilor.
Nordea Bank estimează o scădere cu 20% a preţurilor locuinţelor faţă de nivelul lor maxim.
”Acest lucru este o consecinţă directă a creşterii dobânzii Riksbank. Au crescut de la 0% la 2,5% şi ne aşteptăm să continue să crească dobânzile de politică monetară la 3% în februarie”, a declarat Helgesson pentru CNBC.
Handelsbanken anticipează şi o scădere a preţurilor.
”Prognoza noastră actuală este că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următoarele luni şi să se stabilizeze numai atunci când dobânzile ipotecare vor atinge vârful în primăvară”, au declarat Christina Nyman, şefa de cercetare economică şi economist-şef şi Helena Bornevall, economist senior la Handelsbanken, în comentariile trimise prin e-mail către CNBC.
Institutul Naţional de Cercetări Economice se aşteaptă, de asemenea, la o scădere suplimentară a preţurilor imobiliare în următoarele două luni, care se va stabiliza mai târziu în cursul anului.
”Ne aşteptăm ca preţurile să continue să scadă în prima jumătate a anului 2023 şi apoi la o stabilizare a preţurilor, dacă dobânzile nu vor urca mai mult.
Deci, practic, odată ce rata dobânzii este stabilizată, nu ne aşteptăm ca preţurile să continue să scadă”, a spus Brodin.
Dar există un risc negativ pentru estimarea de 20%, potrivit economistului şef al SEB, Jens Magnusson.
”Ne aşteptăm ca [preţurile locuinţelor] să scadă cu câteva puncte procentuale mai mult... Deci ar putea merge de la 20%, la 25% poate, dar dacă se va întâmpla asta ar însemna că este inversată creşterea din perioada pandemiei”, a spus Magnusson.
Suedia nu este este singura ţară europeană care se confruntă cu o piaţă imobiliară în scădere după pandemie, unii economişti prognozând o scădere similară între 20% şi 25% în Germania.
O revenire la cifrele anterioare pandemiei
Scăderea pieţei este o corecţie care readuce sectorul proprietăţilor suedeze la starea anterioară pandemiei, potrivit unor economişti.
”Am avut o creştere de aproximativ 20% în timpul acelor doi ani de pandemie, aşa că, evident, acesta este primul lucru care va merge acum şi mă aştept ca aproape toate acestea să dispară şi să scadă”, a spus Magnusson.
”În prezent, preţurile sunt încă la nivelul la care am intrat în pandemie. Practic, creşterea preţurilor la locuinţe în timpul pandemiei este ştearsă”, a declarat Brodin pentru CNBC.
Dar fostul guvernator al Riksbank a semnalat că dezordinea de pe piaţa imobiliară din Suedia a rezultat din probleme mai fundamentale decât doar o fluctuaţie indusă de pandemie.
”Nu am ascuns nimic din partea băncii centrale în privinţa dificultăţilor structurale pe care le avem pe piaţa imobiliară. Dar, în acelaşi timp, procesul politic a fost de aşa natură încât nu a existat o voinţă din partea politică de a rezolva aceste probleme şi de aceea suntem acolo unde suntem”, a declarat Ingves pentru CNBC.
Birourile guvernamentale din Suedia nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea CNBC.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
