Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) atrage atenţia guvernanţilor că o nouă majorare a salariului minim, fără o reformă a fiscalităţii şi măsuri care să reducă presiunea asupra mediului economic, riscă să devină o sursă suplimentară de venit pentru stat, nu un sprijin real pentru angajaţi.
Patronatele cer Guvernului să analizeze cât ajunge efectiv în buzunarul angajatului şi cât încasează bugetul public, în contextul în care costurile de funcţionare cresc, iar puterea de cumpărare este erodată de preţuri şi taxe.
"FPIOR solicită ca orice discuţie privind majorarea salariului minim să fie însoţită de măsuri care să reducă povara fiscală, să protejeze puterea de cumpărare şi să permită firmelor să îşi păstreze capacitatea de a investi şi de a crea locuri de muncă. Patronatele nu contestă nevoia oamenilor de a câştiga mai mult, ci refuză să susţină o politică prin care nota de plată a scumpirilor generate, inclusiv, de deciziile statului este transferată tot către firme şi salariaţi", arată, miercuri, FPIOR într-un comunicat de presă.
Preşedintele executiv al Federaţiei, Călin Cozma, avertizează că actualul mecanism fiscal transformă majorările salariale într-o povară pentru angajatori şi într-o oportunitate de colectare pentru stat.
"Dacă statul vrea mai mulţi bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetăţenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetăţenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite", a declarat Călin Cozma, preşedintele executiv FPIOR.
Reprezentanţii Federaţiei declară că opoziţia patronatelor faţă de o nouă creştere a salariului minim, în actualele condiţii, nu are legătură cu valoarea muncii oamenilor sau cu lipsa nevoii de venituri mai mari. Dimpotrivă, presiunea financiară asupra angajaţilor este evidentă, iar creşterea salariilor este necesară.
"Nimeni nu contestă necesitatea creşterii veniturilor tuturor angajaţilor, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creşterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme şi pe angajaţi. Obiectivul este scăderea taxării pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm că suntem ţara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE. Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim", a precizat Valentin Şoneriu, preşedintele FPIOR.
Reprezentanţii patronatului atrag atenţia că statul încearcă astfel să răspundă unei probleme pe care tot politicile sale fiscale şi economice au amplificat-o, transferând costurile către cei care muncesc şi către companiile care îi angajează.
Datele invocate de patronate arată că, în cazul unei companii conduse de un antreprenor care îşi asumă direct riscurile activităţii, profitul brut anual rămas după cheltuieli ar ajunge la 24.699 de lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim şi la 23.538 de lei în cazul unei creşteri cu 500 de lei. Aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanţii patronatelor.
"Nu poţi să ceri permanent mediului privat să acopere nota de plată a unor decizii publice şi să prezinţi fiecare creştere de taxe sau de costuri drept o măsură în favoarea cetăţeanului. Dacă vrei să creşti veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii ajung la ei, nu că cea mai mare parte se întoarce la stat. Altfel, nu vorbim despre sprijinirea angajaţilor, ci despre o nouă metodă de colectare", susţine Călin Cozma.
Reprezentanţii Federaţiei consideră că Guvernul trebuie să înceapă cu o analiză reală a efectelor fiscalităţii asupra salariilor şi asupra companiilor, urmată de un dialog concret cu partenerii sociali. "O politică salarială sustenabilă nu poate fi construită prin decizii unilaterale şi prin transferarea succesivă a costurilor către angajatori şi angajaţi", se arată în comunicat.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România reuneşte peste 1.000 de companii şi reprezintă 24 de judeţe ale ţării, plus municipiul Bucureşti, 29 de patronate şi peste 26 000 de angajaţi.
Majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2027, cerută de sindicate
Sindicatele solicită majorarea salariului minim brut la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027, cerere cu care patronatele nu sunt de acord. Acestea avertizează că firmele nu mai pot suporta noi cheltuieli şi vor transfera costurile în preţuri.
Analiza de impact realizată de IMM România arată că, în condiţiile expirării facilităţii fiscale de 200 de lei la 31 decembrie 2026, o majorare a salariului minim brut cu 300 de lei până la 4.625 de lei ar aduce angajatului doar 100 de lei net în plus, în vreme ce statul ar absorbi 68% din costul suplimentar. Patronatele susţin că s-ar pierde, însă, 100.000 de locuri de muncă.
Premierul Luca Niculescu a declarat, marţi, că solicitările sindicatelor sunt "legitime" şi le-a cerut să participe şi la discuţiile privind cadrul financiar multianual. El a evitat să promită majorări de salarii, transmiţând sindicatelor care ameninţă cu greva dacă veniturile membrilor nu vor creşte că Guvernul va face "tot ce poate", însă "în limitele constrângerilor pe care le are".
Medikatv.ro
