Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă, vineri, că România a încasat peste 300 de milioane de euro, restanţă din Cererea de plată 3 din PNRR. Banii merg în finanţarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităţilor Trezoreriei Statului. Nazare avertizează că, în perioada următoare, România nu trebuie să se mai concentreze pe câţi bani europeni atrage, ci pe ce a realizat cu aceşti bani, ce investiţii se mai pot finaliza şi care sunt obligaţiile financiare rămase.
"România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi. Sunt fonduri recuperate în urma eforturilor instituţionale şi a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România", a scris, vineri, pe Facebook, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, aceste încasări au o importanţă directă pentru finanţarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităţilor Trezoreriei Statului.
"Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanţării bugetului şi la o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR", a precizat Nazare.
Acesta avertizează, însă, că perioada următoare nu mai este doar despre câţi bani încasăm: "Este despre ce am realizat cu aceşti bani, ce reforme am implementat, ce investiţii mai putem finaliza şi care sunt obligaţiile financiare rămase".
"În primul rând, trebuie să recunoaştem efortul instituţiilor, autorităţilor locale şi beneficiarilor care au reuşit să finalizeze investiţii şi să ducă la îndeplinire reformele asumate. Aceste rezultate trebuie evidenţiate şi evaluate inclusiv prin beneficiile economice şi sociale pe care le produc. În acelaşi timp, trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiţie cu investiţie, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârşit şi, foarte important, cât mai avem de plătit şi din ce surse de finanţare", a mai transmis Alexandru Nazare.
Acesta apreciază că aceeaşi evaluare trebuie făcută şi în privinţa reformelor.
"Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate şi ce impact au asupra eficienţei administraţiei, productivităţii economiei şi sustenabilităţii finanţelor publice. Reformele care influenţează direct cheltuielile permanente ale statului, funcţionarea administraţiei şi competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenţie deosebită. O reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligaţie îndeplinită în relaţia cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală şi sustenabilă pentru România", a declarat Alexandru Nazare.
Acesta crede că această evaluare este esenţială pentru pregătirea bugetului anului 2027.
"Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an, în corelaţie cu cheltuielile planificate pentru realizarea investiţiilor şi reformelor. Pe măsură ce procesul de evaluare şi închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligaţii rămân de achitat, ce investiţii necesită continuarea finanţării şi care sunt implicaţiile bugetare ale reformelor asumate", precizează ministrul.
Acesta anunţă că a cerut Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea şi consolidarea acestor informaţii, astfel încât să existe o imagine completă şi realistă a situaţiei financiare a PNRR.
"Aceste date vor constitui baza discuţiilor şi deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar şi fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce priveşte necesarul de finanţare, prioritizarea investiţiilor şi obligaţiile care vor trebui acoperite din bugetul naţional. Aceasta este o obligaţie de transparenţă şi responsabilitate. Această situaţie trebuie consolidată şi prezentată public, cu toate implicaţiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă şi realistă", a mai scris Nazare pe Facebook.
El consideră că România trebuie să continue consolidarea fiscală, dar şi să păstreze capacitatea de a finanţa investiţiile care susţin dezvoltarea economică.
"Acest lucru înseamnă prioritizarea proiectelor, evaluarea rezultatelor şi implementarea unor reforme care să contribuie inclusiv la reducerea presiunilor structurale asupra bugetului. Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viaţa oamenilor şi în investiţii care cresc potenţialul economic al României", a mai scris Nazare.
Potrivit acestuia, aceasta este şi una dintre lecţiile importante pentru viitor: nu este suficient să atragem fonduri europene, trebuie să ne asigurăm că le transformăm în valoare adăugată pentru oameni şi pentru economie.
"Avem nevoie de reforme care modernizează instituţiile, îmbunătăţesc serviciile publice şi fac statul mai eficient, dar şi de investiţii care cresc productivitatea, competitivitatea şi capacitatea economiei de a genera prosperitate pe termen lung. În perspectiva viitorului cadru financiar european, trebuie să trecem de la o abordare concentrată predominant pe absorbţia fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic şi beneficii concrete pentru cetăţeni", a adăugat Nazare.
El consideră că bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte această realitate: ceea ce am realizat, ceea ce mai avem de finalizat şi ceea ce România îşi poate permite să finanţeze în mod responsabil.
Medikatv.ro
