Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a reiterat importanţa ca valoarea fondurilor atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată, în contextul negocierilor purtate de România cu Consiliul European în privinţa bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027).
Suplimentar, pentru România sunt prioritare şi trebuie preluate în procesul de negociere cinci teme cu impact.
Ministerul Fondurilor Europene vorbeşte astfel de majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferaţi de la Programul Operaţional Capital Uman, finanţat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).
”Astfel, România va avea la dispoziţie o sumă mai mare pentru a finanţa proiectele de infrastructură, în condiţiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020”, informează Ministerul Fondurilor Europene
O altă temă este reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională.
”Măsura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanţării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exerciţiul financiar 2021-2027 problemele de mediu şi de dezvoltare a noilor tehnologii”, mai spun reprezentanţii ministerului.
A treia temă este continuarea aplicării regulii „N+3” şi în perioada de programare 2021-2027, aşa cum se întâmplă în prezent. Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziţie, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari şi, implicit pentru atragerea banilor alocaţi. Concret, aplicarea regulii „N+3” va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanţate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027.
Menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură
A patra temă este menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), fapt ce va permite finanţarea şi continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020). României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum.
De asemenea, ultima temă cu impact este creşterea procentului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziţia României sume mai consistente necesare începerii proiectelor. În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului naţional.
În această perioadă de negocieri şi de pregătire a următorilor şapte ani, în ciuda contextului politic provocator, consideră oficialul MFE, se au în vedere două direcţii principale.
”În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbţiei din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm şi să îmbunătăţim ce am învăţat din greşelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii şapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute şi propuse, precum şi la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”, spun oficialul.
La nivelul arhitecturii instituţionale se are în vedere descentralizarea şi renunţarea la birocraţia excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez şi al altor state europene.
În fine, cel de-al patrulea nivel avut în vedere de reprezentanţii ministerului este cel de eficientizare a programelor operaţionale prin construirea în premieră a unui program operaţional dedicat sănătăţii, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinaţi spitalelor regionale, respectiv un program operaţional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetăţenilor.
”Politica Ministerului Fondurilor Europene este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni”, a concluzionat ministrul Marcel Boloş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
