Curtea de Conturi a României traversează o etapă de modernizare, de la standardele de audit şi modul de lucru, până la planificarea programului de activitate şi definirea identităţii organizaţionale, anunţă preşedintelui Curţii de Conturi a României, Mihai Busuioc, în mesajul transmis cu ocazia Unirii Principatelor şi a aniversării instituţiei supreme de audit, denumită iniţial "Înalta Curte de Compturi".
"Pe 24 ianuarie, acum 163 de ani, Principatele Române se uneau sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, iar cinci ani mai târziu, în 1864, la aceeaşi dată, Domnitorul promulga legea de înfiinţare a Înaltei Curţi de Compturi", arată Curtea de Conturi a României.
Gestionarea corectă a banului public a fost, de la început, esenţa activităţii Curţii de Conturi, generând valoare adăugată în societatea românească, iar acest obiectiv se află şi astăzi în centrul activităţii instituţiei, independenţa şi servirea interesului public fiind valorile care definesc activitatea auditorului public extern, spune Busuioc.
"Curtea de Conturi a României traversează o etapă de modernizare, de la standardele de audit şi modul de lucru, până la planificarea programului de activitate şi definirea identităţii organizaţionale, schimbări necesare pe care le facem în cooperare cu omologii noştri internaţionali. Ne dorim o instituţie care să se bucure de încrederea românilor şi care să ofere un sprijin real şi consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind astfel la schimbarea în bine a societăţii româneşti", afirmă Busuioc, care dă asigurări că instituţia va rămâne deschisă dialogului şi mereu atentă la nevoile cetăţeanului, beneficiarul direct al activităţii acesteia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
