Când China a lansat iniţiativa Belt and Road, în urmă cu 10 ani, a promovat cheltuieli uriaşe pentru o infrastructură care să o leage de Europa de Vest, despre care ministrul de Finanţe al Marii Britanii, a spus, în 2019, că are ”un potenţial extraordinar de a răspândi prosperitate şi dezvoltare durabilă”, potrivit Reuters.
După zece ani, cel mai înalt lider al UE care este aşteptat să participe la cel de-al treilea Summit Belt and Road (BRI) din această săptămână este premierul populist al Ungariei Viktor Orban, care se va alătura unor invitaţi printre care liderul rus Vladimir Putin şi un ministru al talibanilor afgani.
Scepticismul occidental faţă de piatra de temelie a ambiţiei preşedintelui Xi Jinping de a extinde influenţa globală a Chinei provine din eşecul Chinei de a atenua îngrijorarea cu privire la intenţiile sale şi dacă există într-adevăr un gol pe care această infrastructură l-ar completa, agravat de îngrijorarea faţă de lipsa de transparenţă, spun analiştii.
Astfel de îndoieli occidentale au coincis cu conducerea asertivă a lui Xi şi cu o deteriorare a legăturilor cu privire la comerţ, drepturile omului, COVID-19 şi Taiwan.
Italia, singura naţiune din Grupul celor 7 naţiuni dezvoltate ale lumii (G7) care a aderat la schemă, caută acum o cale de ieşire.
”„Întorcându-ne la 2013 – China era absolut în ascensiune – Xi Jinping prognoza un profit extraordinar de la firmele chineze care se vor extinde în întreaga lume, dar o serie de şocuri grave au afectat cu adevărat extinderea şi amploarea BRI”, a declarat Matthew Erie, de la Universitatea Oxford.
Şocurile includ un război comercial cu Statele Unite, invadarea Ucrainei de către Rusia şi pandemia, a spus Erie.
Alţi analişti spun că încetinirea economică atât în China, cât şi la nivel global, precum şi creşterea preţurilor mărfurilor au afectat, de asemenea, iniţiativa.
Confruntându-se cu astfel de factori contrari, Xi face eforturi pentru a face BRI mai mic şi mai ecologic şi pentru a trece de la proiecte de mare amploare, cum ar fi barajele, la cele de înaltă tehnologie, cum ar fi finanţarea digitală şi platformele de comerţ electronic.
Scopul este de a ajuta la un impuls mai amplu pentru o ordine mondială care este multipolară şi de a oferi sudului global mai multă importanţă, mai degrabă decât una dominată de Washington şi aliaţii săi, spun analiştii.
China a reacţionat uneori la criticile la adresa BRI, spunând că poartă prejudecăţi anti-chineze şi dorinţa de a-i opri ascensiunea, în timp ce trece cu vederea ceea ce spune că sunt intenţii cu adevărat bune.
China spune că peste 130 de ţări vor participa la forum în această săptămână, în special din America Latină şi Africa, deşi, spre deosebire de anii precedenţi, mult mai multe trimit miniştri şi nu şefi de stat.
Luni, un hotel din centrul Beijingului care găzduieşte delegaţii din Rusia, Kazahstan şi Congo era plin de activitate, holul său fiind decorat cu expoziţii de produse BRI şi păzit de detectoare de metale la intrări.
”PROBLEME INSURMONTABILE”
Investiţii comerciale chineze în valoare de peste 90 de miliarde de dolari în proiecte BRI s-au confruntat cu ”probleme insurmontabile”, potrivit datelor de la Institutul American pentru Întreprinderi.
Problemele variază de la anularea totală până la întârzieri nedeterminate, ”în principal din cerinţele politice şi erorile firmelor chineze”.
”Din perspectiva chineză, cea mai mare problemă este că şi-au dat seama acum că au o mulţime de datorii în ţările în curs de dezvoltare, care se vor avea dificultăţi să le plătească cu adevărat”, a spus Raffaello Pantucci, de la Şcoala S.Rajaratnam de Studii Internaţionale din Singapore.
Acesta este unul dintre motivele pentru care iniţiativa s-a micşorat şi se concentrează mai mult pe calitate decât pe cantitate, spun analiştii.
Dar BRI se concentrează mai mult pe probleme precum pacea, schimbările climatice, crizele energetice şi inteligenţa artificială, printre multe alte domenii, potrivit unei cărţi albe a guvernului chinez publicată săptămâna trecută.
Ruby Osman, expert în China la Institutul Tony Blair pentru Schimbare Globală, a declarat că summitul va oferi Chinei şansa de a prezenta unele dintre iniţiativele globale pe care Xi le-a lansat în ultimii doi ani. În special, ea a subliniat Iniţiativa pentru Dezvoltare Globală, un program de 10 miliarde de dolari început în 2021 pentru a promova ”dezvoltarea socială şi economică”, scheme similare axate pe securitate şi ”civilizaţie”.
”Acest tip de iniţiative care se întăresc reciproc sunt o modalitate, în ochii Beijingului, de a împărtăşi idealurile de guvernare chineză, de a construi un consens asupra normelor chineze şi de a începe să exportăm elemente ale modelului de dezvoltare al Chinei”, a spus Osman.
Schimbarea focalizării BRI este evidentă în oferta de asistenţă a Chinei din ultimele luni către Argentina, prin dublarea sumei pe care o poate accesa printr-o linie de schimb valutar la aproape 10 miliarde de dolari, pentru a spori rezervele sale de valută în scădere şi permiţându-i să ramburseze datoria Fondului Monetar Internaţional şi să facă importuri.
Şi, săptămâna trecută, Beijingul a fost de acord să restructureze împrumuturile datorate de Sri Lanka şi Zambia, în ceea ce pare a fi cea mai recentă demonstraţie de bunăvoinţă faţă de ţările în curs de dezvoltare.
Wang Huiyao, preşedintele institutului Centrul pentru China şi Globalizare, a declarat că BRI a ”promovat foarte mult conştientizarea globală cu privire la deficitul de infrastructură”.
”Nu este perfect, dar este un proces, iar oamenii îşi dau seama treptat că este atât de important: trebuie să construim infrastructură. Şi cred că importanţa acestui lucru este să fie realizat", a spus Wang.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
