Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea prin care marile magazine sunt obligate să comercializeze produse provenite din plan local în proporţie de 51%, criticată de reprezentanţii retailerilor şi ai patronatelor, şi care prevede şi interdicţia comercianţilor de a percepe taxe suplimentare, cum ar fi taxa de raft.
Legea a fost adoptată de Parlament pe 8 iunie.
Proiectul prevede ca marile magazine să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească în proporţie de cel puţin 51%, alimente care trebuie să provină dintr-un "lanţ scurt" de aprovizionare.
”Comercianţii - persoane juridice autorizate au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre de Guvern", se arată în proiectul de lege.
Potrivit proiectului, "lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi".
Totodată, comercianţilor le este interzis să solicite furnizorului să nu vândă altor magazine aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu care a achiziţionat produsele respectiv. Sunt interzise şi taxele suplimentare pe care le percepeau comercianţii până acum, precum taxa de raft, fapt care, spun iniţiatorii, va putea duce la scăderea preţului unor produse.
Legea stabileşte că pe etichetele produselor de carne proaspăti trebuie trecută ţara de provenienţă, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România pe care produsul respectiv îl are în conţinut.
Proiectul prevedea în forma iniţială ca marii comercianţi să pună la vânzare produse româneşti în proporţie de 51%, însă această măsură a fost abandonată, în favoarea "lanţului scurt", pentru a nu încălca normele europene.
De la aceste prevederi sunt exceptate magazinele care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la două milioane de euro, echivalent în lei.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) şi Confederaţia Patronală "Concordia" au trimis Parlamentului scrisori prin care au cerut respingerea legii, considerând-o abuzivă şi periculoasă. Retailerii consideră şi că acest proiect "afectează masiv" funcţionarea comerţului alimentar şi nu asigură garanţii nici pentru consumatori şi nici pentru producători, în special în ceea ce priveşte obligativitatea privind aprovizionarea din lanţul scurt.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
