Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, afirmă că România, „cu resurse mult mai mici la buget”, plăteşte „o factură mai mare de salarii în sectorul public, ca procent din PIB, faţă de media europeană” şi că, prin urmare, efortul pentru a plăti aceste cheltuieli sociale, respectiv salarii, pensii şi cele pentru asistenţă socială, consumă „cea mai mare parte a bugetului”. „Într-o proporţie de circa 90% din taxele şi impozitele colectate se duc către această direcţie a cheltuielilor sociale”, mai spune Dumitru.
„Dacă ne uităm la factura de salarii în sectorul public, ea reprezintă undeva peste 11% din PIB în 2024, faţă de o medie europeană cam de 10,3% din PIB. România avea anul trecut, în 2024, o factură de salarii în sectorul public care depăşea media europeană cu circa un punct procentual din PIB, în condiţiile în care acesta dispune de resurse din taxele şi impozitele colectate de doar 28% din PIB, faţă de media europeană de 40% din PIB. Noi, cu resurse mult mai mici la buget, plătim o factură mai mare de salarii în sectorul public, ca procent din PIB, faţă de media europeană - de aici şi efortul pentru a plăti aceste cheltuieli sociale”, a declarat, marţi, la Digi24, consilierul Ionuţ Dumitru.
Economistul a precizat că aceste „cheltuieli sociale, care înseamnă salarii, pensii şi cheltuieli de asistenţă socială, consumă „cea mai mare parte a bugetului”.
”În proporţie de circa 90%, taxele şi impozitele colectate se duc către această direcţie a cheltuielilor sociale”, a subliniat Dumitru.
Economistul a explicat că, în condiţiile în care România este acum cu un punct procentual peste media europeană în privinţa salariilor, ar trebui ca, prin îngheţarea salariilor în acest an şi posibil şi anul viitor, procentul din PIB „să scadă semnificativ”, fără să existe „mişcări foarte brutale” de genul cncedierilor sau reducerilor mari de salarii.
„Dacă reuşim să ţinem pe loc factura, în termeni nominali, prin dinamica PIB-ului reuşim să diluăm această factură socială, aşa încât să revenim la o factură cumva mai suportabilă pentru buget, ca procent din PIB”, a precizat Ionuţ Dumitru.
Întrebat dacă salariile vor fi îngheţate şi anul viitor, Dumitru a răspssn că a înţeles că aceasta a fost decizia, să fie îngheţate salariile şi pensiile şi în 2025, şi în 2026.
„Acum rămâne de văzut. La construcţia bugetară se vor lua aceste decizii pentru anul 2026. Din câte ştiu, această îngheţare nu este legiferată la acest moment, ci trebuie decisă la momentul construcţiei bugetare pentru nul viitor”, a precizat Dumitru.
Potrivit economistului, acum trebuie adoptat pachetul 3 de măsuri, care este necesar pentru construcţia bugetului pentru anul 2026.
„E foarte important ca în 2026 deficitul bugetar să scadă, să se ducă spre 6-6,5 % din PIB, astfel încât să reducem din această presiune uriaşă pe care o avem acum pe chletuielile cu dobânzile, care vedem că se apropie de 3% din PIB, aproape cât cheltuie astăzi România pentru educaţie. Reducerea semnificativă a deficitului bugetar anul viitor ar trebui să aducă şi o temperare a creşterii datoriei publice, pentru că ea a crescut foarte mult. Suntem, în momentul de faţă, la 57% din PIB şi e posibil ca anul acesta să ne ducem către 60%”, a mai spus economistul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
