Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan Stan, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, că este necesară modificarea legislaţiei pentru o mai bună protecţie a inspectorilor fiscali în cadrul exercităţii funcţiei publice şi că este favorabil înfiinţării unui Tribunal Fiscal, care ar putea conduce la soluţionarea cu operativitate a dosarelor privind impozitele. Şeful ANAF a dat lămuriri despre modul în care instituţia acţionează pentru creşterea integrităţii angajaţilor săi, inclusiv prin monitorizarea bazelor de date pentru a depista accesările neautorizate ale unor date cu statut de secret fiscal şi a explicat că ANAF a adus la buget 107 milioane lei în 15 luni prin controalele privind preţurile de transfer la companiile străine.
Jurnalist: Pentru luna martie 2017, ANAF a anunţat rambursarea către companii a unei sume totale de 439,38 milioane de lei din taxa pe valoarea adăugată (TVA), o valoare minimă a ultimilor ani. Cum explicaţi această valoare scăzută?
Bogdan Stan: În vederea asigurării unui tratament egal al contribuabililor, a unui control riguros în ceea ce priveşte distribuţia resurselor băneşti, precum şi a unui proces transparent de rambursare a TVA, Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu ANAF, a dezvoltat şi implementat, începând cu iulie 2009, un sistem informatic privind selecţia naţională a deconturilor de TVA pentru care există decizie de rambursare aprobată şi urmează a se restitui lunar.
Acest sistem informatic permite monitorizarea permanentă a tuturor deconturilor TVA cu opţiune de rambursare şi întreţinerea unei liste naţionale a deconturilor cu decizii de rambursare soluţionate. Selecţia se realizează din baza de date naţională cuprinzând toate deconturile cu decizie de rambursare aprobată, strict cu ajutorul unei aplicaţii informatice securizate care aplică principiul “cel mai vechi decont se stinge primul“, indiferent de domeniul de activitate din care provin contribuabilii ce au optat pentru restituirea TVA.
În contextul monitorizării permanente realizate de către Comisia Europeană cu privire la stadiul actualizat al măsurilor de conformare întreprinse de România în Cauza nr.2009/4312 referitoare la „întârzierile persistente la rambursarea TVA în cazurile de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare”, autorităţile române au obligatia să furnizeze periodic informări asupra situaţiei actualizate a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare al căror termen de soluţionare este întârziat cu peste 180 de zile.
În acest sens, au fost luate măsuri de ordin legislativ constând în primul rând în modificarea legislaţiei primare, iar ulterior a legislaţiei secundare, cât şi măsuri referitoare la numărul de personal alocat DGRFP Bucureşti, unitate fiscală unde s-au inregistrat cele mai mari deconturi nesoluţionate, în vederea soluţionării aspectelor de ordin structural semnalate de Comisia Europeană.
Ca efect al eforturilor ANAF privind optimizarea procedurilor de analiză a cererilor de rambursare TVA, se poate menţiona faptul că circa 80% din numărul total al deconturilor cu opţiune de rambursare se soluţionează pe baza analizei de risc, fără a mai fi necesară efectuarea de inspecţii fiscale anticipate.
De asemenea, a fost adoptat OPANAF 3699/2017 care a avut în vedere următoarele aspecte: procedura de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare prevede reguli pentru constituirea bazei de date speciale privind persoanele impozabile pentru care organele fiscale au stabilit risc fiscal.
De asemenea, baza de date specială trebuie să cuprindă informaţii privind existenţa unui risc fiscal cu privire la rambursarea de TVA, transmise de structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, de administrare fiscală, Direcţia generală juridică sau structurile juridice teritoriale şi Direcţia generală antifraudă fiscală.
Pornind de la informaţiile cuprinse în baza de date specială, se va efectua o analiză distinctă pentru a se stabili dacă, într-adevãr pentru decontul respectiv, există riscul unei rambursări necuvenite.
Totodatã, pentru a asigura aplicarea unitară a procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare se propune ca prin aceasta să fie prevăzute, expres, atât situaţiile, respectiv motivele care stau la baza stabilirii riscului fiscal pentru persoanele impozabile şi, implicit, pentru înscrierea în baza de date specială, cât şi situaţiile sau motivele pe baza cãrora organele fiscale pot radia din această bază de date persoanele impozabile.
Concret, au fost intensificate măsurile necesare reducerii permanente a numărului de deconturi cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare nesolutionate prin acţiuni conjugate ale organelor fiscale teritoriale atât pe linie de inspecţie fiscală cât şi în domeniul administrării veniturilor statului.
Rezultatul acţiunilor comune se materializează prin diminuarea semnificativă atât a numărului total al deconturilor negative cu opţiune de rambursare (DNOR) nesoluţionate, cât şi a numărului DNOR-urilor cu întârziere de peste 180 de zile aflate în stoc la administraţia fiscală. Totodată, apreciem că măsurile adoptate au condus la evitarea înregistrării unor întârzieri nerezonabile - mai mari de 180 de zile - în soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, cu excepţia unor situaţii restrânse în care există indiciile săvârşirii, de către solicitanţi, a unor fapte de evaziune fiscală ori atunci când se apreciază că există riscul unei rambursări necuvenite.
De asemenea, în contextul reducerii cotelor standard de impunere, de la 24% la 20%, respectiv la 19%, coroborat cu aplicarea prevederilor legale în vigoare privind infiinţarea grupurilor fiscale în materie de TVA - la această dată sunt înregistrate 164 de grupuri fiscale unice, dintre care 114 active -, se constată reducerea semnificativă a sumelor de TVA solicitate la rambursare.
Întrebare: Există în cadrul ANAF programe în curs pentru creşterea colectării sumelor datorate de filialele locale ale unor companii străine, prin reducerea efectului preţurilor de transfer?
Răspuns: Creşterea colectării sumelor datorate de companiile străine sau de subsidiarele locale urmare a reducerii efectului preţurilor de transfer nu reprezintă un scop în sine pentru ANAF, care nu derulează programe speciale în acest sens.
ANAF are ca obiectiv creşterea gradului de conformare a contribuabililor în ceea ce priveşte plata obligaţiilor către bugetul consolidat, inclusiv în zona preţurilor de transfer.
ANAF verifică tranzacţiile efectuate de contribuabili, inclusiv subsidiarele companiilor multinaţionale, cu părţile afiliate şi realizează ajustări privind preţurile de transfer doar în cazurile în care aceste tranzacţii nu sunt efectuate la preţul de piaţă.
Scopul acestor verificări este diminuarea riscului de apariţie a unor eventuale mecanisme de erodare a bazei impozabile implementate de contribuabili precum şi asigurarea unui cadru de impozitare echitabil pentru toţi contribuabilii
În perioada 1 ianuarie .2016 - 31 martie 2017, sumele suplimentar stabilite, în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală în care au fost verificate preţurile de transfer practicate aferente tranzacţiilor derulate între persoanele afiliate - obligaţii fiscale principale şi accesorii -, sunt în valoare de aproximativ 107 milioane de lei, totodată fiind diminuată pierderea fiscală înregistrată la contribuabilii verificaţi cu suma de aproximativ 471 milioane de lei.
Selecţia contribuabililor pentru inspecţie fiscală, inclusiv în ceea ce priveşte problematica preţurilor de transfer, se realizează pe baza unei analize de risc fiscal.
Astfel, vă pot da câteva exemple: este foarte importantă ponderea tranzacţiilor cu persoanele afiliate în totalul tranzacţiilor contribuabilului - spre exemplu, o pondere ridicată a volumului tranzacţiilor intra-grup poate indica premisa posibilităţii influenţării nivelului de profitabilitate al societăţilor în cauză, prin tranzacţiile cu afiliaţii.
E important să ţinem cont de frecvenţa de derulare a tranzacţiilor intra-grup şi de conduita fiscală a contribuabilului prin prisma tendinţei la conformarea voluntară, fiind analizate, în acest sens, spre exemplu, eventualele constatări, aferente preţurilor de transfer, din acte de control anterior încheiate, respectarea termenelor de depunere a declaraţiilor şi situaţiilor financiare etc.
Întrebare: ”Raportul de asistenţă tehnică privind Îmbunătăţirea Administrării Riscului de Conformare pe care îl prezintă Marii Contribuabili”, întocmit în urma vizitei experţilor Fondului Monetar Internaţional în România, din 7-21 aprilie 2016, arată că "Rezultatul combinat al acestor două aspecte (teama de a nu omite o ajustare şi cea de a fi obligat să acoperi costurile din buzunarul propriu) generează o „paralizie” în rândul inspectorilor DGAMC (din ANAF)" şi "Este necesară posibilitatea de a negocia înţelegeri cu contribuabilii pe marginea ajustărilor fiscale, cu controale de integritate. ANAF trebuie să poată încheia înţelegeri, acolo unde este cazul, mai ales că numărul de cazuri de transfer al profiturilor creşte". Credeţi că aceste concluzii sunt reale şi, dacă da, aveţi un plan pentru reducerea acestor neajunsuri?
Răspuns: Considerăm că atunci când acţionează în numele ANAF, un inspector fiscal nu trebuie să fie expus riscului de atragere a răspunderii personale, atât din partea autorităţilor judiciare cât şi din partea contribuabililor, pentru deciziile luate cu bună credinţă în cadrul exercitării activităţii sale, confirmate de controale interne şi de integritate.
Mai mult, aşa cum este precizat şi în Raportul misiunii FMI în România din 7-21 aprilie 2016, ANAF ar trebuie să acopere costurile atunci când un contribuabil îl acţionează în instanţă pe inspector, dacă nu este demonstrat un comportament de neglijenţă clară sau în mod deliberat necorespunzător.
La ora actuală, în cadrul ANAF sunt efectuate atât controale de conformitate, efectuate de structurile de audit intern, cât şi controale de integritate, efectuate de structurile de integritate, astfel încât riscul de apariţie a unor eventuale cazuri de comportamente necorespunzătoare sau de exercitare cu rea-credinţă a funcţiei publice de către inspectorii fiscali este mult diminuat.
Totodată, verificările efectuate de Curtea de Conturi a României asupra actelor fiscale încheiate de către ANAF contribuie la diminuarea acestui risc.
Considerăm că la momentul actual sunt necesare schimbări legislative care să asigure protecţia inspectorilor fiscali în cadrul exercitării cu bună credinţă a funcţiei publice, având în vedere faptul că activitatea acestora face în prezent obiectul unor controale interne şi externe efectuate de către structuri interne ale ANAF - audit intern -, precum şi externe - Curtea de Conturi.
În ceea ce priveşte necesitatea posibilităţii de a încheia înţelegeri cu contribuabilii pe marginea ajustărilor fiscale, cu controale de integritate, considerăm că în realitate o astfel de posibilitate nu există în contextul cadrului legislativ actual şi nici nu poate fi implementată în viitorul apropiat fără efectuarea prealabilă a unor schimbări legislative legate de protecţia inspectorilor fiscali în cadrul exercitării cu bună credinţă a funcţiei publice.
Întrebare: Acelasi raport arată că “O opţiune alternativă şi mai costisitoare pentru România ar fi aceea de a înfiinţa şi dota cu resursele adecvate un Tribunal Fiscal care să poată adjudeca în cazurile de transfer prin preţuri”. Susţineti înfiinţarea unui Tribunal Fiscal?
Răspuns: Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui Tribunal Fiscal aparţine instituţiilor care au atribuţii în acest sens. În măsura în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va fi consultată, vom comunica, la momentul respectiv, pe baza analizei proprii opinia noastră fundamentată în acest sens.
Considerăm că înfiinţarea unui Tribunal Fiscal reprezintă un act de normalitate, care va conduce la soluţionarea cu operativitate a dosarelor având ca obiect ajustarea bazei impozabile a contribuabililor urmare a unor decizii sau dispoziţii emise de ANAF, precum şi la emiterea unor decizii cu caracter unitar în astfel de cazuri.
De asemenea, specializarea în domeniul preţurilor de transfer reprezintă o necesitate pentru creşterea obiectivităţii şi calităţii deciziilor emise de un Tribunal Fiscal în cazurile de ajustări privind preţurile de transfer.
Întrebare: De la 1 februarie a dispărut formularul 088, dar au apărut deja declaraţii ale unor patronate sau consultanţi fiscali potrivit cărora acum sunt probleme chiar mai mari decât înainte, deoarece ANAF nu are suficient de mulţi oameni bine pregătiţi, care să ştie ce întrebări să pună când analizează capacitatea firmelor de a plăti TVA. Cum raspundeţi acestor acuzaţii, aveţi în vedere o reformare a modalităţii de analiză a capacităţii firmelor de a plăti TVA?
Răspuns: Eficienţa activităţii de administrare fiscală, atât în relaţia cu contribuabilii, cât şi în activitatea internă, tratamentul unitar al contribuabililor, transparenţa şi respectul faţă de contribuabili sunt principii de bază care guvernează activitatea ANAF.
În scopul eficientizării activităţii de administrare fiscală, ANAF a continuat acţiunile de simplificare şi modernizare a procedurilor administrative prin reexaminarea şi reformularea unor declaraţii sau formulare, precum şi prin eliminarea unor declaraţii.
Astfel, în ceea ce priveşte înregistrarea în scopuri de TVA, ANAF a procedat la eliminarea formularului 088, începând cu data de 1 februarie 2017. Urmare a eliminării formularului 088 a fost supus dezbaterii publice un nou proiect de ordin privind înregistrarea şi anularea înregistrării în scopuri de TVA.
În acest context, începând cu aceeaşi dată a intrat în vigoare OPANAF nr. 605/2017 prin care au fost stabilite criteriile pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, precum şi procedura de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice în sfera de aplicare a TVA.
Potrivit noii proceduri, înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile şi, implicit, evaluarea intenţiei şi capacităţii, nu mai sunt condiţionate de depunerea formularului 088, în timp ce anularea înregistrării în scopuri de TVA se aplică doar persoanelor impozabile care au fost identificate cu risc fiscal şi care urmare analizei efectuată nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice în sfera de aplicare a TVA.
Procedura de evaluare este fundamentată, în special, pe analiza informaţiilor existente în bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi a celor obţinute prin schimbul de informaţii cu alte entităţi deţinătoare de date/informaţii privind contribuabilii care sunt relevante din punct de vedere fiscal.
Analiza are la bază aplicarea unor principii de management al riscurilor în funcţie de care se efectuează analiza comportamentului fiscal al persoanelor impozabile în vederea încadrării acestora într-o anumită categorie de risc.
În cadrul procedurii persoana impozabilă supusă evaluării este invitată la sediul organului fiscal pentru clarificarea unor aspecte privind situaţia sa fiscală. De asemenea, înainte de luarea unei decizii cu privire la respingerea sau anularea înregistrării în scopuri de TVA, organul fiscal are obligaţia să asigure persoanei impozabile dreptul de a fi ascultat.
Astfel, persoana impozabilă este înştiinţată, în scris, cu privire la soluţia care urmează să fie adoptată, faptele şi împrejurările relevante care au dus la luarea acestei decizii. În cadrul audierii persoana impozabilă are posibilitatea de a prezenta informaţii şi documente care pot aduce clarificări în legătură cu situaţia sa fiscală şi implicit cu intenţia şi capacitatea acesteia de a desfăşura activităţi economice în sfera de aplicare a TVA.
Termenul pentru finalizarea procedurii de evaluare este influenţat de etapele interviului şi audierii. Cu toate acestea cele două etape ale procedurii de evaluare dau posibilitatea persoanei impozabile analizate să completeze sau, după caz, să corecteze informaţiile prezentate, astfel încât aceasta să obţină acordarea/menţinerea codului de înregistrare în scopuri de TVA.
Efectele şi influenţele aplicării procedurii de evaluare a intenţiei şi capacităţii persoanelor impozabile de a desfăşura activităţi economice în sfera de aplicare a TVA sunt analizate în permanenţă în vederea stabilirii eficienţei şi eficacităţii lor pentru identificarea demersurilor legislative viitoare care se impun a fi iniţiate, în raport cu rezultatul acestei analizei.
Totodată, menţionăm faptul că în exercitarea atribuţiilor ce le revin, funcţionarii publici sunt datori să îşi îndeplinească cu profesionalism, corectitudine şi în conformitate cu prevederile legale îndatoririle de serviciu şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
Întrebare: Aveţi în vedere măsuri pentru creşterea integrităţii angajaţilor ANAF?
Răspuns: Creşterea integrităţii în cadrul ANAF a fost si este abordată în contextul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016 - 2020.
Încă din anul 2012, prin H.G. nr. 665, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a înfiinţat o structură specializată în domeniul integrităţii, cu competenţă asupra tuturor unităţilor centrale şi teritoriale aflate în structura sau în subordinea ANAF.
Acestă structură a asimilat Corpul de control, concentrând într-un organism unic cele trei direcţii de acţiune promovate de Strategia Naţională Anticorupţie 2012 - 2015, referitoare la integritate şi anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere.
Prin această structură au fost întreprinse multiple activităţi la nivel instituţional, menite să determine creşterea integrităţii în cadrul ANAF, respectiv să descurajeze faptele de corupţie şi de încălcare a eticii şi integrităţii profesionale, activităţi care vor fi continuate şi în perioada următoare.
Constant organizăm şi derulăm de activităţi de prevenire prin instruire şi informare a personalului din toate domeniile de activitate ale ANAF, în scopul creşterii gradului de cunoaştere a legislaţiei care reglementează aspectele referitoare la etica, integritatea şi obligaţiile profesionale ale funcţionarului public, precum şi în scopul conştientizării efectelor negative ale corupţie.
De asemenea, există o monitorizare permanentă şi concomitentă a accesării bazelor de date ale ANAF care conţin informaţii cu statut de secret fiscal, pentru a identifica acele accesări neautorizate care pot genera fapte de încălcare a eticii şi integrităţii profesionale, precum şi activităţi de verificare ale staţiilor de lucru de pe care au fost accesate necorespunzător bazele de date ale ANAF.
În acest sens au fost făcute achiziţii specifice prin proiectul „Creşterea integrităţii în cadrul ANAF prin cooperare instituţională şi consolidarea capacităţii”, urmând ca în perioada următoare acestea să devină complet operaţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
