Liberalizarea preţurilor gazelor naturale pentru populaţie se va face în două etape: piaţa între producători şi furnizori se va liberaliza în acest an, iar etapa următoare, de liberalizare a preţurilor între furnizori şi clienţii casnici, se va încheia în 2021, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, ministrul Energiei, Toma Petcu care susţine că, în urma analizelor ANRE, până la sfârşitul anului preţul final al gazelor naturale pentru populaţie s-ar putea majora cu cel mult 8,5%. Ministrul a explicat că prima etapă de liberalizare se va putea amâna doar cu acordul Comisiei Europene, în cazul în care Parlamentul hotărăşte în acest sens. În cadrul interviului, ministrul ALDE, instalat în funcţie în urmă cu două luni, a mai spus că i-a cerut premierului să trimită corpul de control la compania Nuclearelectrica, pentru a verifica în special rezilierea contractului cu Compania Naţională a Uraniului (CNU), şi a dispus companiilor din subordine care au profit să aloce în acest an 20% din venituri pentru investiţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

- Reporter: Ce se va întâmpla de la 1 aprilie în sectorul gazelor naturale? În opinia Dumnevoastra este preferabila o liberalizare totala sau o liberalizare treptata pe modelul aplicat la energia electrica, pana la finalizarea calendarului de dereglementare agreat pentru anul 2021?

Toma Petcu: Este un subiect arzător în ultima perioadă. Este foarte clar că România şi-a asumat o liberalizare a preţului la gaze încă din 2007. Trebuie să spunem, în acelaşi timp, că foarte multe guverne, din diverse motive, tot timpul au amânat acest lucru.

Dacă vrem să discutăm despre modificarea OUG 64/2016, aş pleca puţin de la Ordonanţa în sine. Aici am două considerente de spus: în primul rând, cred că nu ar fi trebuit ca fostul Guvern să accepte ca, într-un fel, interconectorul BRUA să fie legat sau condiţionat de aplicarea acestei OUG. Şi, dacă tot şi-au asumat acest lucru, ar fi trebuit, atunci, să facă această liberalizare încă de anul trecut.

Dar acum este post-factum şi noi trebuie să găsim soluţii în acest moment.

Pe de altă parte, trebuie să aşteptăm decizia Parlamentului. Aşa este corect. Acolo au fost dezbateri în cadrul Comisiei de Industrii, cu argumente pro şi contra. Şi Ministerul Energiei şi-a susţinut punctul de vedere. (Unii parlamentari chiar au cerut, în cadrul dezbaterilor, amânarea cu câteva luni a aplicării prevederilor OUG 64/2016, n.r.).

Şi este posibil, dacă Parlamentul dispune în sensul acesta, să se amâne aplicarea Ordonanţei. Totuşi, această amânare se poate realiza doar într-o bună înţelegere şi cu acordul Comisiei Europene, pentru ca să nu riscăm în niciun fel suspendarea sau anularea proiectului BRUA şi, eventual, o procedură de infringement. Trebuie aşadar să vedem dacă se decide în acest sens, toate aceste lucruri sunt condiţionate de avizul şi de ceea ce ne comunică Parlamentul.

Dar, atenţie! Trebuie să înţelegem că această primă liberalizare este exact ca în cazul energiei electrice, în sensul că se produce prima dată o liberalizare între producător şi furnizor şi distribuitor şi abia din 2021 liberalizarea către consumatorul casnic.

Pe de altă parte, ANRE trebuie să elaboreze şi aprobe legea subsecventă, iar aceasta trebuie să prevadă în mod expres cum este protejat consumatorul casnic şi care sunt măsurile de protecţie a acestuia. Până acum, ANRE nu a elaborat această legislaţie secundară. De asemenea, cred că OPCOM-ul trebuie să creeze o platformă pentru tranzacţiile spot, precum şi pentru piaţa de echilibrare şi ar avea nevoie de ceva timp să o elaboreze, iar ANRE-ul să o aprobe.

- Reporter: Ce se va întâmpla cu preţurile, se vor majora? Va plăti populaţia facturi mai mari?

Toma Petcu: Legat de acestă agitaţie în piaţă, în sensul că preţul gazelor se poate mări cu 40%, 70% sau chiar 100%, am discutat cu domnul Havrileţ, preşedintele ANRE, instituţia care reglementează tarifele la gazele naturale, şi mi-a spus foarte clar că acest lucru este imposibil. Dumnealui chiar a înaintat o notă către Comisia de Industrii şi spre ştiinţă Ministerului Energiei, în care, din evaluarea dumnealor, dacă s-ar produce această liberalizare începând cu 1 aprilie, preţurile ar putea creşte, până la sfârşitul anului, cu un procent maxim cuprins între 6,5 şi 8,5%.

Din ce am înţeles de la domnul Havrileţ, doi dintre marii furnizori/distribuitori de gaze au solicitat majorări ale tarifelor de 40 şi chiar 70 de procente. Acest lucru nu poate fi acceptat sub nicio formă, pentru că nu au o motivaţie reală. În continuare, ANRE-ul, chiar şi după liberalizarea între furnizori şi consumatori, va fi cel care va stabili de fiecare dată tarifele la gaze şi sunt convins că va fi absolut corect de fiecare dată.

- Reporter: Până la urmă, va fi o liberalizare totală sau parţială?

Toma Petcu: Aduceţi-vă aminte ce rumoare a fost în piaţă când s-a produs liberalizarea la energia electrică, iar acum s-a ajuns în zone în care, ţinând cont că au apărut mai mulţi furnizori, preţurile sunt mult mai bune decât erau înainte. Şi, dacă ar fi să ne uităm puţin, cred că, dacă lucrurile vor merge în acelaşi sens, s-ar putea să ne convină mai mult ca acasă să avem încălzire şi apă caldă utilizând energie electrică, în locul gazelor naturale.

Repet, până în anul 2021, nu există liberalizare între furnizor/distribuitor şi consumatorii casnici sau termocentrale, pentru gazele utilizate la producerea energiei termice pentru populaţie. Preţul va fi tot timpul reglementat de ANRE, care este o instituţie în subordinea Parlamentului şi care va avea grijă să protejeze populaţia. De altfel, acesta este şi interesul nostru! Mai ales că, repet, dacă legislaţia privind liberalizarea gazelor va intra în vigoare de la 1 aprilie, în mod sigur ANRE trebuie să elaboreze şi aprobe legea subsecventă, în care să prevadă în mod expres cum este protejat consumatorul casnic. Aşteptăm să vedem ce decide până la 1 aprilie Parlamentul şi ce ne comunică nouă şi Guvernului şi pe urmă în mod sigur împreună vom lua o decizie în acest sens.

- Reporter: În ce stadiu sunt acum marile proiecte din sectorul energetic, BRUA, de exemplu, sau proiectul reactoarelor 3 şi 4? De ce întârzie acestea?

Toma Petcu: Atunci când am preluat mandatul, nu înţelegeam de ce nu reuşim să semnăm autorizaţia de construcţie pentru BRUA, era primul pas pentru a-l demara. Am avut o întâlnire cu cei de la Transgaz, beneficiarul proiectului. Am venit cu soluţia de a crea un nou compartiment în cadrul ministerului, iar acest compartiment a emis autorizaţia de construcţie şi am reuşit astfel deblocarea proiectului.

Acum cei de la Transgaz trebuie să vină cu toate documentele cerute prin autorizaţia de construcţie şi, în acelaşi timp, să demareze procedura de licitaţie a lucrărilor, astfel încât pe un calendar pe care ni l-am asumat cu Comisia Europeană, până în 2019 acest proiect să fe finalizat. Eu sunt convins că, aşa cum şi-a asumat operatorul Transgaz, până la sfârşitul acestui an vor demara lucrările pentru BRUA.

Este foarte important pentru noi să finalizăm în 2019 acest proiect. În 2020, aşa cum şi-au asumat cei de la Exxon, îmrepună cu OMV Petrom, vor fi gata lucrările pentru extracţia din platforma continentală din Marea Neagră şi vor veni cu conducta pe ţărm. De aceea, este foarte important ca BRUA să fie gata în acel moment, pentru ca gazele să fie interconectate cu BRUA şi să fie livrate în ţară sau în afara ţării.

Eu sunt convins că, odată cu respectarea calendarului de către Transgaz vom reuşi ca în 2019 să fie gata acest proiect de 180 milioane euro, cofinanţat de Comisia Europeană, care leagă practic România de Europa pe domeniul furnizării gazelor.

- Reporter: Iar proiectul reactoarelor 3 şi 4?

Toma Petcu: Şi discuţiile privind reactoarele 3 şi 4 durează cam de patru ani de zile. Ultima negociere - din ce ştiu de la colegii mei - a avut loc anul trecut. Noi am avut o întâlnire cu ei la sfârşitul lunii trecute şi am convenit să avem un calendar mai condensat şi mai scurt de negociere. În al doilea rând, trebuie să reanalizăm o serie de puncte pe care partea chineză le-a adus în discuţie. Ei într-un fel au condiţionat încheierea acestui parteneriat de aceste puncte pe care ei le considerau foarte importante.

Am stabilit ca acestea să fie renegociate, astfel încât ele să fie şi în favoarea statului român şi a companiei nou-create, care va fi o societate mixtă româno-chineză.

Sperăm să reuşim să încheiem negocierile într-un termen foarte scurt, pentru a ştii foarte clar dacă vom continua parteneriatul cu chinezii. Eu sper să îl continuăm pentru că extinderea celor două reactoare este un obiectiv strategic important. Cum la fel de important este să păstrăm şi ciclul integrat de producere a energiei electrice pe bază de combustibil nuclear.

- Reporter: Ce înseamnă termen scurt?

Toma Petcu: Depinde şi de disponibilitatea partenerului chinez. Noi ne-am dori ca în prima jumătate a anului sau până în toamnă să încheiem aceste negocieri şi să stabilim exact ce avem de făcut. Nu depinde însă doar de noi.

- Reporter: Cum aveţi în vedere să restructuraţi sectorul energetic? Ce măsuri luaţi în calcul pentru companiile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei?

Toma Petcu: Un obiectiv important pentru noi este relansarea investiţiilor în toate companiile care îşi permit acest lucru şi mă refer în primul rând la companiile cu o balanţă contabilă pozitivă. Am avut discuţii cu directorii, le-am spus că îmi doresc ca din bugetul din acest an să aloce programului de investiţii 20% din veniturile proprii ale companiilor. Consider că nu putem aştepta de fiecare dată fie parteneri din afară fie să ne dea statul bani pentru investiţii, atât timp cât sunt companii care beneficiază de fondurile necesare şi îşi permit aceste sume, dar care, nu ştiu din ce motiv, nu au investit în modernizare şi retehnologizare.

În plus, pentru a evita problemele apărute între RADET şi Elcen - e o situaţie destul de grea - cele două entităţi trebuie să fie sub o singură autoritate, pentru că doar aşa putem evita problemele care au existat anii anteriori, când primăria nu plătea subvenţiile către RADET, iar RADET nu plătea Elcen şi de aici a apărut acest blocaj. Nu ştiu dacă RADET va reuşi să iasă din insolvenţă prin reorganizare sau dacă se va duce spre faliment. Însă toate reţelele de transport sunt ale primăriei, poţi creea o nouă companie care să înglobeze aceste reţele de transport, astfel încât cele două entităţi, odată aflate sub acceaşi autoritate, să poată funcţiona mai bine. Iar această autoritate este, fără echivoc, Primăria Capitalei.

Elcen, chiar dacă este în insolvenţă, uşor-uşor va ieşi din reorganizare judiciară.

Căutăm soluţia juridică şi tehnică pentru a face transferul către primărie.

De asemenea, am cerut tuturor companiilor să ia în calcul să depună pentru 2017-2018 proiecte noi prin PNI. Trebuie să ne pregătim pentru depunerea de proiecte prin fondul suveran de investiţii, care va fi creat de Guvern, pentru că acolo vor fi sume foarte mari care pot fi accesate de companii.

Am făcut totodată o analiză foarte serioasă privind Compania Naţională a Uraniului, unde problemele sunt destul de delicate. Anul trecut, pentru CNU s-a aprobat un ajutor de salvare, în două tranşe, prima tranşă a fost acordată anul trecut, iar acum avem discuţii avansate şi încercăm să acordăm în această lună şi a doua tranşă, ca să putem debloca situaţia de acolo.

Am solicitat primului ministru ca, prin corpul de control, să verifice ce s-a întâmplat în 2015 la nivelul societăţii Nuclearelectrica, atunci când s-a reziliat contractul cu CNU (contractul de furnizare de materie primă, de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, n.r.) pe nişte motive care au fost invocate de Curtea de Conturi.

Ulterior, au avut loc trei licitaţii, din care la două au participat şi cei de la CNU şi nu au reuşit să obţină niciun contract acolo. Deci trebuie să vedem foarte serios ce s-a întâmplat acolo, pentru că dacă riscăm să scoatem dintr-un circuit integrat producţia de energie din sursă nucleară atunci riscăm să ieşim de pe piaţa nucleară şi să devenim captivi în alte zone.

- Reporter: Dar corpul de control al dumneavoastră îl trimiteţi undeva?

Toma Petcu: Al nostru l-am avut la Complexul Energetic Hunedoara şi avem şi alte obiective pe care vrem să le controlăm. Avem câteva speţe punctuale semnalate inclusiv de sindicate sau de persoane din minister.

- Reporter: Când aveţi primele concluzii?

Toma Petcu: Deocamdată, nu avem concluziile.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.