Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 5,68% în trimestrul 3, faţă de acelaşi trimestru din 2019, iar faţă de trimestrul 2 a înregistrat o rată de creştere de 1,36%, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).
”Faţă de trimestrul precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 1,36%. Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 5,68%”, arată datele INS.
Faţă de trimestrul II 2020, cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în învăţământ (18,82%), ca urmare a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat. De asemenea, creşteri mai mariale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (5,86%), administraţie publică (3,52%), respectiv industrie prelucrătoare (2,48%).
Cele mai importante scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-6,53%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,62%), industria extractivă (-3,16%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-3,08%).
Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 1,49%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) a scăzut cu 1,40%.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (10,47%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (10,46%), respectiv în informaţii şi comunicaţii (10,17%).
Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar în hoteluri şi restaurante (-12,54%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de intrarea în şomaj tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,70%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 5,32%.
Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.
”În contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea”, precizează INS.
În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă (conform prevederilor Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii trimestriali ai costului forţei de muncă).
În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
