Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 1,4% în septembrie faţă de august, la 3.321 lei, şi cu 7,8% faţă de septembrie 2019, valorile cele mai mari înregistrându-se în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (7.879 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.753 lei), arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
”În luna septembrie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.414 lei, cu 77 lei (+1,4%) mai mare decât în luna august 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.321 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 46 lei (+1,4%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (7.879 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.753 lei)”, arată datele INS.
În septembrie, comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,8%.
Indicele câştigului salarial real a fost 105,2% pentru luna septembrie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 101,5% pentru luna septembrie 2020 faţă de luna precedentă.
Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 223,8%, cu 3,4 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2020.
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
În luna septembrie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmarea acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, prin continuarea aplicării măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), precum şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.
Cele mai semnificative creşteriale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuniCAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 18,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv 18% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; între 5% şi 9% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, transporturi aeriene, alte activităţi extractive, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor textile, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor; între 3% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea altor mijloace detransport, activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de servicii anexe extracţiei, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; între 2,5% şi 3% în hoteluri şi restaurante,cercetare-dezvoltare, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea echipamentelor electrice, tranzacţii imobiliare.
Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna august 2020 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 7,1% în extracţia minereurilor metalifere; între 1,5% şi 3% în fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), colectarea şi epurarea apelor uzate.
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă înînvăţământ (+5,2%), ca urmare a reluării plăţii unor drepturi salariale ce nu se acordă pe perioada concediilor de odihnă, inclusiv a sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.
Câştigul salarial mediu net a înregistrat o uşoară scădere faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%), respectiv în administraţie publică (-1,1%).
Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii,sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.
”În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale, operative, pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea”, arată datele INS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
