Economia globală se va contracta cu 3% în 2020 din cauza prăbuşirii activităţilor provocată de restricţiile impuse de autorităţi pentru a stopa extinderea noului coronavirus, marcând cel mai grav declin de la Marea Criză Economică din anii ’30, potrivit raportului World Economic Outlook publicat marţi de FMI, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Fondul anticipează că economia globală îşi va reveni parţial în 2021, cu o creştere de 5,8%, dar avertizează că estimările sunt marcate de ”incertitudini uriaşe”, iar rezultatul ar putea fi chiar mai prost, în funcţie de evoluţia pandemiei.

”Această redresare din 2021 este doar parţială, nivelul activităţilor economice urmând să rămână sub nivelul anticipat pentru 2021 înainte de impactul virusului”, a afirmat Gita Gopinath, economist şef al FMI, într-un comunicat.

Potrivit variantei optimiste a estimărilor FMI, economia mondială va pierde pe parcursul a doi ani o sumă cumulată de 9.000 de miliarde de dolari, mai mare decât PIB-ul combinat al Germaniei şi Japoniei, a adăugat aceasta.

Estimarea FMI porneşte de la ideea că epidemiile de coronavirus vor atinge nivelul maxim în majoritatea ţărilor în trimestrul al doilea şi se vor atenua în a doua jumătate a acestui an, urmând ca măsurile de închidere a unor firme şi alte restricşii vor fi ridicate treptat.

Prelungirea pandemiei în trimestrul al treilea ar putea provoca o contracţie suplimentară de 3% în 2020 şi o redresare mai lentă în 2021, din cauza efectelor ”înspăimântătoare” ale falimentelor şi şomajului de lungă durată.

O a doua epidemie în 2021, care ar duce la noi restricţii, ar putea provoca o scădere de 5%-8% a PIB-ului global, faţă de scenariul de bază al estimărilor FMI pentru anul viitor, ceea ce ar prelungi recesiunea pentru al doilea an.

”Este foarte probabil ca economia mondială să traverseze în acest an cea mai gravă recesiune după Marea Depresiune, mai gravă decât cea consemnată în timpul crizei financiare mondiale de acum 10 ani. Marea Carantină, cum ar putea fi numită, va contracta semnificativ creşterea mondială”, potrivit raportului FMI.

Reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale sunt organizate prin videoconferinţe în această săptămână, pentru a evita răspândirea noului coronavirus. Reuniunile atrag anual 10.000 de participanţi, într-o zonă aglomerată din Washington.

Restricţiile impuse călătoriilor la nivel mondial şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare au făcut ca reacţia la pandemie să fie o perioadă de încercare pentru globalizare, a afirmat Gopinath marţi, într-o videoconferinţă, adăugând că este important ca progresele obţinute prin globalizare să fie inversate.

Economiile dezvoltate sunt lovite puternic

În 2009, economia mondială s-a contractat cu 0,7%, declin care a fost cel mai grav după criza din anii ’30, potrivit datelor FMI. În ianuarie, înainte de a se cunoaşte amploarea epidemiei de coronavirus din China şi restul lumii, FMI anticipa că economia globală va creşte cu 3,3% în 2020 şi cu 3,4% în 2021, ajutată de reducerea tensiunilor comerciale dintre SUA şi China.

Economiile dezvoltate, care trec prin cea mai dificilă perioadă a epidemiei, vor suporta cea mai mare scădere a activităţilor economice.

Economia SUA se va contracta cu 5,9% în 2020, iar în 2021 va avansa cu 4,7%, potrivit celor mai optimiste estimări ale Fondului.

În zona euro, economia se va contracta în acest an cu 7,5%: PIB-ul va scădea în Italia cu 9,1%, în Spania cu 8%, în Germania cu 7%, iar în Franţa cu 7,2%. În 2021, economia zonei euro ar urma să avanseze cu 4,7%.

China, unde epidemia de coronavirus a atins nivelul maxim în primul trimestru, iar activităţile economice sunt reluate cu ajutorul măsurilor de stimulare fiscale şi monetare, va realiza un avans economic de 1,2%, cu mult sub ritmul de 6% prognozat de Fond în ianuarie. În 2021, economia chineză ar urma să crească cu 9,2%.

Şi economia Indiei ar urma să crească în 2020, dar economiile americo-latine, care sunt încă afectate de epidemie, vor scădea cu 5,2%.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat săptămâna trecută că măsurile de stimulare anunţate de guverne pentru a compensa prăbuşirea economică, de circa 8.000 de miliarde de dolari, nu vor fi probabil suficiente.

Fondul a cerut ca liniile swap pentru lichidităţi ale băncilor centrale să fie extinse către mai multe ţări emergente care se confruntă atât cu restrângerea activităţilor cât şi cu înăsprirea condiţiilor de finanţare, provocată de retragerile masive de fonduri către active considerate sigure, cum ar fi titlurile Trezoreriei SUA.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.