Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economiei României în 2023, de la un avans de 3,1% anticipat în toamnă la doar 2,4%, în condiţiile în care instituţia financiară a redus şi previziunile pentru economia globală, potrivit raportului World Economic Outlook publicat marţi.
În 2022, economia românească a consemnat o creştere de 4,8%.
Pentru 2024, Fondul prognozează că România va înregistra un avans economic mai rapid faţă de acest an, de 3,7%.
FMI anticipează pentru România o inflaţie medie anuală de 10,5%, după un avans al preţurilor de 13,8% în 2022.
Creşterea preţurilor ar urma să încetinească în 2024 la 5,8%.
Instituţia financiară pentru estimează că România va consemna un deficit de cont curent de 7,9% în acest an, uşor sub cel de 9,3% înregistrat în 2022, urmând ca în 2024 indicatoru lsă atingă 7,7% din PIB.
Fondul Monetar Internaţional a publicat marţi cele mai slabe aşteptări referitoare la creşterea economiei globale pe termen mediu din ultimii 30 de ani.
Instituţia a spus că în următorii cinci ani creşterea globală este de aşteptat să fie în jur de 3% - cea mai scăzută prognoză pe termen mediu inclusă de FMI în raportul World Economic Outlook din 1990, relatează CNBC.
În prezent, FMI nu se aşteaptă ca economia mondială să revină pe termen mediu la ratele de creştere care predominau înainte de pandemie”, a spus Fondul în raport.
Perspectivele mai slabe de creştere provin din progresul înregistrat de economii precum China şi Coreea de Sud în creşterea nivelului de trai, a spus FMI, precum şi din creşterea mai lentă a forţei de muncă la nivel mondial şi fragmentarea geopolitică, cum ar fi Brexit-ul şi invazia Rusiei în Ucraina.
Pe termen scurt, însă, FMI se aşteaptă la o creştere economică globală de 2,8% în acest an şi 3% în 2024, puţin sub estimările fondului publicate în ianuarie.
Noile estimări reprezintă o reducere de 0,1 puncte procentuale atât pentru anul acesta, cât şi pentru anul viitor.
”Perspectivele anemice reflectă poziţiile stricte de politică necesare pentru a reduce inflaţia, consecinţele deteriorării recente a condiţiilor financiare, războiul în curs din Ucraina şi fragmentarea geoeconomică în creştere”, a spus FMI în acelaşi raport.
Privind uneora dintre defalcările regionale, FMI vede economia Statelor Unite în creştere cu 1,6% în acest an şi cea din zona euro cu 0,8%.
Cu toate acestea, economia din Regatul Unit se va contracta cu 0,3%.
PIB-ul Chinei va creşte cu 5,2% în 2023, potrivit FMI, iar cel al Indiei cu 5,9%.
Economia Rusiei – care s-a contractat cu peste 2% în 2022 – este văzută în creştere cu 0,7% în acest an.
”Forţele majore care au afectat lumea în 2022 — poziţiile monetare stricte ale băncilor centrale pentru a atenua inflaţia, amortizoarele fiscale limitate pentru a absorbi şocurile, pe fondul nivelurilor istorice ridicate ale datoriilor, creşterii preţurilor mărfurilor şi fragmentării geoeconomice odată cu războiul Rusiei din Ucraina şi redeschiderea economică a Chinei— Par probabil să continue până în 2023. Dar aceste forţe sunt acum suprapuse şi interacţionează cu noile preocupări de stabilitate financiară”, a avertizat FMI.
Turbulenţe bancare
FMI a spus că prognoza sa de bază ”presupune că stresurile recente din sectorul financiar sunt limitate”.
Raportul vine după ce o serie de bănci au eşuat în martie, provocând volatilitate pe pieţele globale. Silvergate Capital, Silicon Valley Bank şi Signature Bank au dat faliment, autorităţile de reglementare luând măsuri pentru preveni contagiunea.
De atunci, First Republic Bank a primit sprijin şi de la alte bănci, iar în Elveţia autorităţile au cerut UBS să intervină şi să achiziţioneze Credit Suisse, care are probleme financiare.
Presiunile din sectorul bancar s-au risipit în ultimele săptămâni, dar au înrăutăţit imaginea economică de ansamblu în ochii FMI.
”Stresul din sectorul financiar s-ar putea amplifica, iar contagiunea s-ar putea impune, slăbind economia reală printr-o deteriorare bruscă a condiţiilor de finanţare şi constrângând băncile centrale să-şi reconsidere căile de politică”, a spus fondul.
Eşecurile băncilor scot în evidenţă potenţialele consecinţe ale politicii monetare stricte din multe economii majore.
Ratele mai mari ale dobânzilor, ridicate de băncile centrale care luptă pentru a reduce inflaţia persistentă, afectează companiile şi guvernele naţionale cu niveluri ridicate de îndatorare.
”O aterizare dură – în special pentru economiile avansate – a devenit un risc mult mai mare. Factorii de decizie se pot confrunta cu compromisuri dificile pentru a reduce inflaţia lipicioasă şi pentru a menţine creşterea, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară”, a spus FMI.
Instituţia se aşteaptă ca inflaţia globală să scadă de la 8,7% în 2022 la 7% în acest an, pe măsură ce preţurile energiei scad.
Cu toate acestea, inflaţia de bază, care exclude costurile volatile ale alimentelor şi energiei, este de aşteptat să aibă nevoie de mai mult timp pentru a scădea.
În cele mai multe cazuri, FMI nu se aşteaptă ca inflaţia generală să revină la nivelurile ţintă înainte de 2025.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
