Creşterea puternică a datoriilor publice în ultimul deceniu şi jumătate, pe măsură ce guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a lupta cu criza financiară globală şi consecinţele pandemiei de Covid-19, este probabil ireversibilă, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceasta este concluzia nefericită a unei lucrări de cercetare prezentată sâmbătă unora dintre cei mai influenţi factori de decizie economică din lume, la simpozionul anual al Rezervei Federale a Statelor Unite de la Jackson Hole, Wyoming.

Din 2007, ponderea în  PIB a datoriei publice la nivel mondial a crescut de la 40% la 60% din PIB, în medie, cu rapoarte între datoriei şi PIB şi mai mari în ţările avansate.

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield

Aceasta includ Statele Unite, cea mai mare economie din lume, unde datoria guvernamentală este acum mai mult decât egală cu producţia economică anuală a naţiunii.

Datoria SUA era de aproximativ 70% din PIB acum 15 ani.

În ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la implicaţiile de îndatorare mari asupra creşterii, ”reducerea datoriilor, deşi dezirabilă în principiu, este puţin probabilă în practică”, au scris într-o lucrare Serkan Arslanalp, economist la Fondul Monetar Internaţional, şi Barry Eichengreen, profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley.

Aceasta este o schimbare faţă de trecut, când ţările au redus cu succes raportul datorie/PIB.

Dar multe economii nu vor putea să îşi reducă povara datoriei din cauza îmbătrânirii populaţiei şi, de fapt, vor necesita finanţare publică proaspătă pentru nevoi precum asistenţa medicală şi pensiile, susţin autorii.

O creştere puternică a ratelor dobânzilor de la nivelurile scăzute record se adaugă la costul serviciului datoriei, în timp ce diviziunile politice fac ca excedentele bugetare să fie dificil de realizat şi, mai mult, de susţinut.

Inflaţia, cu excepţia cazului în care surprinde în sus pe o perioadă îndelungată, nu face nimic pentru a reduce ratele datoriilor, iar restructurarea datoriilor pentru ţările în curs de dezvoltare a devenit mai evazivă pe măsură ce grupul de creditori s-a lărgit, au scris Arslanalp şi Eichengreen.

”Datoriile publice mari sunt aici pentru a rămâne. Ne place sau nu, atunci guvernele vor trebui să trăiască cu datorii mari moştenite”, au scris ei.

Acest lucru va necesita limitarea cheltuielilor, luarea în considerare a majorărilor de taxe şi o reglementare îmbunătăţită a băncilor, pentru a evita exploziile costisitoare, au scris ei.

”Acest medicament modest nu face un diagnostic fericit. Dar este unul realist”, au scris ei.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.