Economia UE ar putea înregistra pierderi de până la 100 de miliarde de euro (76 miliarde de lire sterline, 109 miliarde de dolari) în cazul în care oficialii vor decide să abandoneze acordul Schengen, echivalentul reintroducerii controalelor la frontiere.
Estimarea este realizată de agenţia France Strategie, un organism controlat de cabinetul premierului Franţei, Manuel Valls, care a dat recent publicităţii un raport intitulat “Costul economic al abandonării acordului Schengen”.
Spaţiul Schengen a fost creat în 1995, când ţări precum Belgia, Franta, Germania sau Luxemburg au implementat prevederile Acordului de la Schengen, semnat in 1985, cu privire la libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între state semnatare ale acordului. În prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care doar 27 l-au şi implementat (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria).
Despre posibilitatea reintroducerii controalelor la frontierele unor state din spaţiul Schengen a început să se discute după apariţia crizei imigranţilor, care a afectat Europa începând cu vara anului 2015.
Până la sfârşitul anului 2015, peste un million de refugiaţi au ajuns în Europa, fugind din calea războaielor sau conflictelor din ţări precum Siria, Irak sau Afganistan, iar pentru 2016 situaţia nu pare să se schimbe.
Potrivit raportului realizat de agenţia France Strategie, costul direct suportat de economia Franţei, în functie de frecvenţa controalelor la frontiera, va fi de 1-2 miliarde de euro, excluzând costul fiscal al implementarii noilor măsuri.
Jumătate din această suma va fi reprezentată de pierderile înregistrate ca urmare a scăderii vizitelor turiştilor, 38 la sută ca urmare a creşterii angajaţilor la punctele de trecere a frontierei, iar 12 la sută ca urmare a creşterii tarifelor pentru transportul de mărfuri.
Pe termen lung, reintroducerea controalelor la frontieră vor conduce la o reducere cu 10 până la 20 la sută a schimburilor comerciale între ţările din spaţial Schengen, precum şi reducerea cu o jumătate de procent a PIB-ului în Franta, ceea ce înseamnă zece miliarde de euro într-un interval de aproximativ 10 ani.
Per total, impactul global va fi de aproape 0,8 puncte din PIB-ul ţărilor din spaţial Schengen. ”Costul pentru spaţial Schengen va fi de 0,79 puncte procentuale din PIB-ul total, respectiv o pierdere de peste 100 miliarde de euro. Un cost suplimentar generat de forţă de muncă sau investiţiile străine necesare poate fi anticipat, însă nu poate fi cuantificat”, se arată în raportul agenţiei franceze.
Ţări precum Austria, Germania, Suedia, Danemarca şi Franta au reintrodus deja controale la frontierele lor comune, în urma crizei imigranţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
