Stabilitatea fiscală care pare că există de la începutul acestui an, în România, poate fi relativă, având în vedere faptul că legiuitorul amână adoptarea schimbărilor solicitate de mediul de afaceri pentru a corecta măsuri luate fără studii de impact şi fără consultare cu părţile implicate, sunt de părere experţii Deloitte România în servicii fiscale şi juridice, în urma unei analize a anului 2019.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cu toate aceste restanţe şi cu modificările care se anunţă în anii următori, în special din necesitatea de aliniere la reglementările europene, predictibilitatea mediului fiscal românesc rămâne incertă, adaugă ei.

”Anul 2019 a fost, până acum cel puţin, mai temperat din punctul de vedere al numărului schimbărilor din domeniul fiscal decât anii anteriori, când am asistat şi la sute de modificări în decursul a 12 luni. Discuţiile s-au purtat în jurul OUG 114/2018, act normativ adoptat peste noapte, fără consultări prealabile şi care, din această cauză, a necesitat numeroase retuşuri. Anumite aspecte au fost în oarecare măsură corectate, respectiv prevederea referitoare la taxa pe activele bancare şi cea cu privire la cerinţele de capital pentru administratorii fondurilor private de pensii Pilonul II”, a spus Dan Bădin, Partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

El atrage atenţia că, în schimb, în telecomunicaţii şi energie, prevederile OUG 114/2018 rămân în vigoare, deşi au existat în Parlament numeroase propuneri de modificare, nefinalizate însă. Bădin consideră că rămâne de văzut în ce măsură autorităţile vor da curs solicitărilor mediului de afaceri în viitorul apropiat, în contextul unor constrângeri bugetare în creştere, dar şi al schimbărilor politice.

Măsurile cu impact în domeniul construcţiilor

”Măsurile cu impact în domeniul construcţiilor, cuprinse în OUG 114/2018, sunt, în esenţă, benefice, dar modul în care s-a comunicat cu privire la aplicarea facilităţilor a fost deficitar. În acest caz, au fost aduse clarificări, dar acum devine esenţial ca mecanismul să se menţină pe termen lung pentru a produce efectele scontate. Ar trebui ca Guvernul să ia în calcul identificarea unor domenii prioritare la nivel naţional, în sprijinul cărora Ministerul Finanţelor să poată veni cu o fiscalitate specifică”, a spus Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

Astfel, în domeniul construcţiilor, OUG 114 a fost modificată prin OUG 43/2019, prin care s-a extins aria codurilor CAEN pentru care se pot acorda facilităţile introduse şi care clarifică modul de calcul pentru cifra de afaceri, astfel încât să crească numărul companiilor care pot beneficia de facilităţi.

”Deşi cu întârziere, a fost publicată recent şi Declaratia 112, privind obligatiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, adaptată la modificările legislaţiei fiscale referitoare la sfera construcţiilor. Având în vedere că formularul a apărut cu întârziere, autorităţile au anunţat că angajatorii nu vor fi sancţionaţi”, a spus Bontaş.

Contribuabilii cu restanţe la bugetele de stat pot opta pentru restructurarea acestora

Totodată, conform OG 6/2019, contribuabilii cu restanţe la bugetele de stat pot opta pentru restructurarea acestora, în baza unei notificări, urmată de un dosar de restructurare. Beneficiarii pot obţine anularea a până la 50% din obligaţiile fiscale principale şi anularea obligaţiilor accesorii.

”Având în vedere că termenul de depunere a notificărilor este mâine (31 octombrie 2019), nu există încă o statistică privind numărul de potenţiali beneficiari ai acestor prevederi, însă, chiar dacă numărul de beneficiari nu va fi unul mare, este de aşteptat ca volumul obligaţiilor de restructurat să fie unul semnificativ”, a afirmat Alexandra Smedoiu, Partener Impozitare Directă, Deloitte România.

Pe de o parte, această restructurare privează bugetul de stat de sume de recuperat în viitor, iar pe de altă parte creează un mediu neconcurenţial pentru contribuabilii corecţi, care nu primesc bonificaţii pentru plata la timp a impozitelor. Nu în ultimul rând, astfel de programe derulate în trecut într-o formă sau alta de alte state membre ale Uniunii Europene a trebuit să treacă de testul ajutorului de stat, incompatibil cu piaţa unică, potrivit lui Smedoiu.

Scutirea de TVA în cazul livrărilor intracomunitare

Vlad Boeriu, Partener Impozitare Indirectă, Deloitte România, a atras atenţia că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, ca urmare a aplicării Directivei europene privind „remediile rapide”, intră în vigoare noile reguli privind scutirea de TVA în cazul livrărilor intracomunitare, cu scopul de a uniformiza reglementările în acest domeniu la nivelul UE.

”Până la data de 31 decembrie 2019, România trebuie să transpună în Codul Fiscal prevederile Directivei UE şi să modifice ordinele ministrului Finanţelor referitoare la operaţiunile al căror regim de TVA va fi diferit de la data de 1 ianuarie 2020. Noile reguli vor creşte importanţa declaraţiei recapitulative (D390) şi pot schimba tipul şi modul de gestiune a documentelor care justifică transportul bunurilor între statele membre”, a spus Boeriu.

Cristi Secrieru, Partener Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi membră a reţelei Deloitte Legal, consideră că analiza de risc, devenită o componentă esenţială în ceea ce înseamnă activitatea de administrare şi inspecţie fiscală, prezintă numeroase aspecte care ar trebui îmbunătăţite.

”Practica ultimului an a reflectat faptul că nu există încă o determinare clară, concretă, a factorilor care influenţează nivelul de risc (criteriile de risc). Totodată, remarcăm absenţa unei reglementări exprese cu privire la recurenţa/frecvenţa analizei de risc, lipsa recunoaşterii unui rol activ în favoarea contribuabilului analizat şi a oricăror remedii legale pentru contestarea de către acesta din urmă a clasificării sale într-o anumită categorie de risc fiscal. Procedura de determinare a gradului de risc, în sine, rămâne astfel lipsită de transparenţă, în pofida importanţei crescute pe care aceasta o are în cadrul activităţii de administrare fiscală”, a spus el.

Dar, sunt totuşi de remarcat eforturile autorităţii de unificare şi standardizare a procedurilor de analiză derulate la nivelul celor trei organe componente ale sale (i.e. organul de administrare, cel de inspecţie şi cel de investigare antifraudă). Din păcate, acestea par să nu se fi concretizat în ultima perioadă decât într-un nou val de controale (inopinate) derulate cu scopul declarat de identificare şi catalogare a unor riscuri fiscale specifice, consideră Secrieru.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.