Procedura de înregistrare în scopuri de TVA din România este una dintre cele mai dificile din 12 state membre ale Uniunii Europene (UE), fiind solicitate cele mai multe documente chiar şi după eliminarea formularului 088, potrivit unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă Deloitte România şi publicat marţi.
Prin formularul 088, introdus în februarie 2015 şi simplificat în vara lui 2016, un contribuabil este evaluat de către funcţionarii Fiscului din punct de vedere al capacităţii de a desfăşura activităţi economice în sfera TVA. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a renunţat oficial la formularul 088 din 1 februarie 2017, după critici venite din partea mai multor antreprenori.
Însă, procedura de înregistrare în scopuri de TVA din România are, în continuare, unele dintre cel mai dificil de îndeplinit criterii comparativ cu procedurile din alte 12 state membre ale UE, potrivit Deloitte România. Firma a colectat informaţii privind procedurile de înregistrare în scopuri de TVA, prin intermediul unui chestionar cu 16 întrebări, de la profesioniştii din reţeaua internaţională Deloitte pentru a analiza comparativ practicile similare din alte ţări.
În toate statele care au răspuns chestionarului, procedura este considerată simplă sau directă, cu excepţia României şi a Cehiei, potrivit Deloitte.
”În România se solicită cele mai multe documente, inclusiv după eliminarea formularului 088. Pe locurile următoare se plasează Germania, Cehia şi Slovacia”, se arată în comunicat.
Totodată, în nouă state, autorităţile fiscale pot solicita adiţional documente faţă de cele prevăzute, dar nu există o listă similară cu cea din România, solicitările fiind punctuale, de regulă în funcţie de profilul sau activitatea companiei.
”În 4 din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia şi Croaţia), autorităţile fiscale nu solicită alte documente în afară de cele prevăzute de legislaţie. Procedurile cel mai simplu de parcurs sunt în Olanda, Austria şi Italia”, se arată în comunicat.
În plus, scorul pentru evaluarea cererii nu este disponibil în niciun stat, iar refuzul de înregistrare are loc în majoritatea statelor doar dacă există dovezi că au fost furnizate informaţii false, compania nu există sau reprezentanţii acesteia nu pot fi contactaţi.
”Procedura interviului cu autorităţile fiscale, după depunerea cererii de înregistrare, există în 3 state (România, Cehia şi Slovacia). În celelalte 10 state, autorităţile fiscale pot face control inopinat la sediul entităţii care a solicitat înregistrarea, dar numai în măsura în care nu pot contacta reprezentaţii acesteia sau au suspiciuni/dovezi că societatea nu există”, se arată în comunicat.
În unele state, Olanda spre exemplu, procedura se desfăşoară în paralel cu înregistrarea la Registrul Comerţului, care transmite electronic documentele către autorităţile fiscale, potrivit Deloitte. Drept urmare, contribuabilii nu trebuie să efectueze un demers separat pentru obţinerea codului de TVA Toate statele aplică un filtru pentru acordarea codului de TVA, procedură firească în condiţiile în care TVA este taxa cea mai expusă fraudei, consideră un partener din cadrul Deloitte, Vlad Boeriu.
”Totuşi, România se remarcă printr-o birocraţie mai mare, probabil şi pentru că abordarea s-a schimbat drastic în 2015, când s-a trecut de la o formalitate (o bifă în formularul de înregistrare fiscală) la o procedură foarte complicată (formularul 088). După cum ştim, de la sfârşitul lui 2015 şi până la jumătatea lui 2016, procedura a generat un blocaj care a afectat multe firme”, a declarat Boeriu, în cadrul comunicatului.
Astfel, deşi a fost ameliorată anul trecut, iar de la începutul lui 2017 s-a renunţat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv în România, a avertizat Boeriu.
”În practică, multe firme se confruntă în continuare cu birocraţia care reprezintă o barieră pentru iniţierea şi derularea afacerilor. Însă abordarea mai restrictivă a autorităţilor române ar putea fi explicabilă având în vedere că diferenţa dintre suma potenţială de colectat din TVA şi cea încasată efectiv (gap) este cel mai mare din UE, de aproape 40%. Următorul raport al Comisiei Europene pe acest subiect ne-ar putea arăta în ce măsura a ajutat această procedură la combaterea evaziunii”, a mai spus Boeriu.
Specialiştii Deloitte au avertizat că o astfel de procedură poate reprezenta un dezavantaj atunci când investitorii iau o decizie de business, chiar dacă România are atuuri mari în alte zone. Ei au subliniat că majoritatea statelor nu tratează atât de drastic procedura de înregistrare în scopuri de TVA şi pun accent mai mare pe verificările ulterioare pentru a depista eventuala existenţă a fraudelor.
Potrivit datelor din piaţă, România înregistrează în mod constant cel mai mare nivel al diferenţei dintre suma de TVA care ar trebui colectată şi suma colectată efectiv (deficit de TVA) din Europa Centrală şi de Est (ECE), de aproape 40%, care înseamnă o pagubă anuală de peste 8 miliarde euro la buget, circa 5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
