Datoria globală a crescut cu 8.300 miliarde de dolari în primul trimestru, până la un record de aproape de 305.000 miliarde de dolari, în condiţiile în care economia globală s-a confruntat cu o ”criză de adaptare” la înăsprirea rapidă a politicii monetare de către băncile centrale, potrivit unui raport atent urmărit al Institutul pentru Finanţe Internaţionale, transmite CNBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Institutul a declarat că o combinaţie între niveluri atât de ridicate ale datoriilor şi creşterea ratelor dobânzilor a condus la creşterea costului servirii respectivei datorii, declanşând îngrijorări cu privire la efectul de levier în sistemul financiar. Ţ

Băncile centrale din întreaga lume au crescut ratele dobânzilor de peste un an, în încercarea de a controla inflaţia ridicată.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

La începutul acestei luni, Rezerva Federală a SUA şi-a ridicat dobânda cheie la un interval ţintă de 5%-5,25%, cel mai ridicat nivel din august 2007.

”Condiţiile financiare fiind la cele mai restrictive niveluri de la criza financiară din 2008-2009, o criză a creditelor ar determina rate mai mari de nerambursare şi ar duce la mai multe ”firme zombie” – apropiindu-se deja de aproximativ 14% dintre firmele listate în SUA”, a spus IIF în raportul său trimestrial Global Debt Monitor.

Creşterea bruscă a sarcinii datoriei globale în cele trei luni încheiate la sfârşitul lunii martie a marcat o a doua creştere trimestrială consecutivă, după două trimestre de scăderi puternicee în timpul perioadei de înăsprire agresivă a politicii monetare de anul trecut.

Corporaţiile nefinanciare şi sectorul guvernamental au determinat o mare parte din revenire.

”La aproape 305.000 de miliarde de dolari, datoria globală este acum cu 45.000 de miliarde de dolari mai mare decât nivelul anterior pandemiei şi este de aşteptat să continue să crească rapid, în ciuda îngrijorărilor legate de o potenţială criză a creditării, ca urmare a recentelor tulburări din sectoarele bancare din SUA şi Elveţia,”, a spus IIF.

Organizaţia cu sediul la Washington DC a declarat că îmbătrânirea populaţiei, costurile în creştere ale asistenţei medicale şi decalajele substanţiale din finanţarea climatică exercită presiune asupra bilanţurilor guvernamentale.

Se preconizează că cheltuielile naţionale pentru apărare vor creşte pe termen mediu din cauza tensiunilor geopolitice accentuate, care ar putea afecta profilul de credit atât al guvernelor, cât şi al debitorilor corporativi, a estimat IIF.

”Dacă această tendinţă continuă, va avea implicaţii semnificative pentru pieţele internaţionale de datorii, în special dacă ratele dobânzilor rămân mai mari pentru mai mult timp”, se arată în raport.

Datoria totală pe pieţele emergente a atins un nou record de peste 100.000 de miliarde de dolari, aproximativ 250% din PIB, faţă de 75.000 de miliarde de dolari în 2019.

China, Mexic, Brazilia, India şi Turcia au fost cei mai mari contributori la această creştere.

Pe pieţele dezvoltate, Japonia, SUA, Franţa şi Regatul Unit au înregistrat cele mai puternice creşteri pe parcursul trimestrului.

Turbulenţe bancare şi ”o criză a adaptării”

Înăsprirea rapidă a politicii monetare a expus poziţii fragile de lichiditate într-un număr de bănci mici şi mijlocii din SUA şi a condus la o serie de prăbuşiri şi salvări în ultimele luni.

Panica pieţei care a urmat s-a extins în cele din urmă în Europa şi a forţat vânzarea de urgenţă a gigantului elveţian Credit Suisse către UBS.

IIF a sugerat că marile corporaţii au trecut printr-o ”criză de adaptare” la ceea ce a numit ”un nou regim monetar”.

”Deşi recentele falimente bancare par mai idiosincratice decât sistemice – iar instituţiile financiare din SUA au mult mai puţine datorii (78% din PIB) decât în perioada premergătoare crizei din 2007/8 (110% în 2006) – frica de contagiune a determinat retrageri de depozite de la băncile regionale din SUA. Având în vedere rolul central al băncilor regionale în intermedierea creditelor din SUA, îngrijorările cu privire la poziţiile lor de lichiditate ar putea duce la o scădere bruscă a creditării unor segmente, inclusiv a gospodăriilor şi întreprinderilor subbancarizate”, a spus IIF.

Această contracţie a condiţiilor de creditare ar putea afecta în special întreprinderile mici, a spus IIF, împreună cu determinarea unor rate mai mari de nerambursare şi a mai multor ”firme zombie în general”.

Firmele zombie sunt companii cu câştiguri care sunt suficiente pentru a le permite să continue să funcţioneze şi să plătească dobânda la datorie, dar nu pentru a achita datoria, adică orice numerar generat este cheltuit imediat pe datorie. Prin urmare, compania nu este ”nici moartă, nici vie”.

”Estimăm că aproximativ 14% dintre companiile din SUA pot fi considerate zombi, o parte substanţială dintre acestea fiind în sectorul sănătăţii şi al tehnologiei informaţiei.”

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.