De la începutul conflictului ucrainean, Rusia, un important producător mondial de petrol, şi-a consolidat legăturile energetice cu China, cel de-al doilea consumator mondial de petrol după Statele Unite, transmite Reuters.
Beijingul a respins criticile occidentale cu privire la parteneriatul său în creştere cu Moscova, în lumina conflictului Rusiei din Ucraina.
Beijingul insistă că legăturile nu încalcă normele internaţionale, iar China are prerogativa de a colabora cu orice ţară alege.
Potrivit datelor vamale ale Chinei, creşterea exporturilor şi importurilor Chinei cu Rusia, de la an la an, s-a accelerat în septembrie comparativ cu august.
Valoarea comerţului bilateral a crescut la 21,18 miliarde de dolari luna trecută, fiind cea mai mare din februarie 2022, când Rusia şi-a început operaţiunea militară în Ucraina.
Luna trecută, ministrul chinez al Comerţului Wang Wentao a declarat că cooperarea economică şi comercială chino-rusă s-a aprofundat şi a devenit mai ”solidă” sub ”îndrumarea strategică” a celor doi lideri ai lor.
Mai jos este o listă cu câteva proiecte şi dezvoltări energetice cheie între Rusia şi China:
PETROL
Rusia exportă aproximativ 2,0 milioane de barili de petrol pe zi în China, reprezentând mai mult de o treime din totalul exporturilor sale de ţiţei. China este al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc după India.
Aproximativ 40% din livrări circulă prin conducta de 4.070 km din Oceanul Pacific de Est-Siberia (ESPO), care a fost finanţată prin împrumuturi chineze în valoare estimată la 50 de miliarde de dolari.
Din ianuarie până în septembrie, Rusia a furnizat 1,3 milioane barili de ţiţei pe zi, pe mare, pe baza mediei datelor furnizate de Vortexa şi Kpler. China a importat, de asemenea, aproximativ 800.000 barili de ţiţei pe zi ESPO prin conducte, potrivit surselor comerciale chineze.
Importurile maritime sunt în principal ESPO, expediate din portul rusesc Kozmino din Pacific, precum şi Urals, din Marea Baltică.
Din ianuarie până în septembrie, transporturile totale din Rusia au crescut cu peste 400.000 barili pe zi faţă de un an mai devreme, conduse de Urals, potrivit datelo de urmărire Vortexa.
China a economisit anul acesta 4,34 miliarde de dolari importând petrol rusesc, pe baza comparaţiei Reuters a diferenţelor lunare de preţ între ţiţeiul ESPO şi Tupi din Brazilia şi Urals faţă de Oman, folosind informaţiile despre preţuri furnizate de comercianţi.
GAZE DE CONDUCTĂ
Exporturile de gaze naturale prin conducte ale Rusiei către Uniunea Europeană ar putea scădea la 21 de miliarde de metri cubi (bcm) anul acesta, cu aproape două treimi mai mici decât anul trecut şi o scădere de peste şase ori faţă de 2021, potrivit unei prognoze a băncii de stat ruse VEB.
Acest volum al livrărilor este sub cel de 22 de miliarde de metri cubi care se aşteaptă să fie furnizat Chinei prin intermediul Power of Siberia în acest an, ceea ce înseamnă că exporturile de gaze ruseşti către China vor depăşi pentru prima dată exporturile de gaze ale Rusiei în Europa.
Principala rută de export de gaze a Rusiei este o conductă de 4.000 km, Power of Siberia, care leagă câmpurile din Siberia de Est de nord-estul Chinei. Aprovizionarea prin conducta Power of Siberia, care nu este conectată la reţeaua de gazoducte ruseşti spre vest, a început la sfârşitul anului 2019 şi urmează să crească la 38 de miliarde de metri cubi pe an până în 2025, de la 10,5 miliarde de metri cubi în 2021 şi 15,5 miliarde de metri cubi în 2022, în cadrul unui contract pe 30 de ani în valoare de peste 400 de miliarde de dolari.
Rusia intenţionează să construiască un al doilea gazoduct către China, Power of Siberia 2, cu o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi pe an, cu traseul prin Mongolia. Cu toate acestea, discuţiile despre preţuri şi alte probleme legate de traseu nu au reuşit până acum să dea niciun rezultat tangibil.
În timpul vizitei preşedintelui Vladimir Putin în China, anul trecut, acesta şi-a asigurat un contract pe 30 de ani pentru furnizarea a 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an către China, printr-o nouă conductă din insula rusă Sahalin.
Compania Novatek din Rusia vrea să rivalizeze cu Qatarul ca cel mai mare producător de GNL din lume în următoarele decenii, iar firmele chineze, inclusiv CNPC, au investit în proiectele sale Yamal LNG şi Arctic LNG-2. Rusia ar putea furniza, de asemenea, până la 10 milioane de tone de gaze naturale lichefiate Chinei în acest an, din totalul de 33 de milioane de tone de GNL produs în Rusia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
