Credit Suisse şi UBS ar putea beneficia de sprijin de stat şi din partea Băncii Naţionale a Elveţiei de peste 260 de miliarde de franci elveţieni (280 de miliarde de dolari), sumă echivalentă cu o treime din produsul intern brut al ţării, ca parte a fuziunii lor, pentru a proteja Elveţia împotriva turbulenţelor financiare globale, potrivit documentelor care descriu tranzacţia, transmite Reuters.
Autorităţile elveţiene au anunţat duminică că UBS a fost de acord să cumpere banca rivală elveţiană Credit Suisse într-o fuziune de urgenţă, menită să evite mai multe turbulenţe care zguduie sectorul bancar global.
UBS a declarat că va plăti 3,2 miliarde de dolari pentru Credit Suisee, care are o istorie de 167 de ani, în timp ce guvernul a spus că UBS va suporta, de asemenea, primele pierderi, de 5,4 miliarde de dolari, din renunţarea la instrumente derivate şi la alte active riscante.
Acordul implică însă un sprijin financiar public mare, cu trei tranşe de lichiditate şi împrumuturi, precum şi un angajament din partea guvernului elveţian de a absorbi posibile pierderi de până la 9 miliarde de franci din preluare.
Sprijinul total de 259 de miliarde de franci echivalează cu o treime din întreaga producţie economică a Elveţiei, care a fost de 771 de miliarde de franci anul trecut.
”Guvernul va trebui să spună alegătorilor de ce pun în pericol banii cetăţenilor, banii contribuabililor pentru a salva o bancă care deserveşte în principal pe cei ultra bogaţi, făcând lucruri destul de extraordinare cu banca sa de investiţii şi plătind sume nebune de bani în raport cu cât primeşte omul de pe stradă”, a declarat pentru Reuters un fost director general al băncii globale, care nu a dorit să fie identificat.
Într-un memoriu văzut de Reuters, care a fost trimis personalului duminică, după anunţul tranzacţiei, Credit Suisse a asigurat personalul că bonusurile lor vor fi plătite integral.
Sprijinul public pentru bancă vine în trei moduri. Credit Suisse a recurs deja la schema de asistenţă pentru lichidităţi de urgenţă a Băncii Naţionale Elveţiene (SNB).
Credit Suisse a declarat miercurea trecută că va lua 50 de miliarde de franci din schema respectivă, care oferă finanţare garantată cu garanţii, cum ar fi ipoteci şi valori mobiliare.
Atâta timp cât banca are mai multe garanţii, poate atrage în continuare astfel de finanţări.
Datele băncii centrale de luni au indicat că Credit Suisse ar fi accesat deja fondul.
În plus, Banca Naţională Elveţiană a oferit băncii rezuştate în urma fuziunii un împrumut de lichiditate de urgenţă de până la 100 de miliarde de franci elveţieni.
Împrumutul respectiv este protejat în caz de neplată.
Cea de-a treia tranşă de sprijin permite Credit Suisse să recurgă la o finanţare de alte 100 de miliarde de franci, printr-un sprijin public de lichidităţi, care este garantat în mod explicit de guvernul elveţian.
BNS a refuzat să comenteze dacă Credit Suisse sau UBS au folosit banii oferiţi.
Credit Suisse este cea mai mare bancă implicată în turbulenţele pieţei globale declanşate de recentul faliment al băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank.
UBS şi Credit Suisse se aflau ambele într-un grup de 30 de bănci de importanţă sistemică la nivel mondial, urmărite îndeaproape de autorităţile de reglementare.
Un eşec al Credit Suisse s-ar răspândi în întregul sistem financiar, a anunţat guvernul elveţian duminică seara.
”Falimentul Credit Suisse ar fi avut un prejudiciu colateral uriaş, şi pe piaţa financiară elveţiană, risc de contagiune pentru UBS şi alte bănci, dar şi la nivel internaţional”, a declarat ministrul elveţian de Finanţe Karin Keller-Sutter, într-o conferinţă de presă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
