Costurile ţărilor europene pentru a proteja gospodăriile şi companiile de creşterea tarifelor energiei au urcat la aproape 800 de miliarde de euro, au declarat luni cercetători ai institutului de cercetări Bruegel, cerând ţărilor ca cheltuielile lor să fie mai bine direcţionate pentru a face faţă crizei energetice, transmite Reuters.
Ţările Uniunii Europene au alocat 681 de miliarde de euro pentru criza energetică, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro şi Norvegia 8,1 miliarde de euro, din septembrie 2021, potrivit analizei Bruegel.
Totalul de 792 de miliarde de euro se compară cu 706 de miliarde de euro din ultima evaluare a Bruegel din noiembrie, în timp ce ţările continuă să se confrunte pe tot parcursul iernii cu consecinţele măsurilor Rusiei, care a întrerupt majoritatea livrărilor de gaze către Europa în 2022.
Germania a ocupat primul loc în topul cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro - o sumă care a eclipsat toate celelalte ţări.
Marea Britanie, Italia şi Franţa au fost următoarele, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 de miliarde de euro.
Majoritatea statelor UE au cheltuit mult mai puţin.
Pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca şi Germania au fost cei mai mari cheltuitori.
Cheltuielile alocate de ţări pentru criza energetică sunt acum în aceeaşi ligă cu fondul UE de recuperare după Covid-19, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Creat în 2020, Bruxelles-ul a preluat datorii comune şi a transferat bani celor 27 de state membre ale blocului, pentru a face faţă pandemiei.
Actualizarea cheltuielilor energetice vine în timp ce ţările dezbat propunerile UE de a relaxa şi mai mult regulile privind ajutorul de stat pentru proiectele de tehnologie ecologică, deoarece Europa încearcă să concureze cu subvenţiile din Statele Unite şi China.
Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale ale UE, că încurajarea mai multor ajutoare de stat ar perturba piaţa internă a blocului.
Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său mamut de ajutor energetic, care depăşeşte cu mult ceea ce îşi pot permite alte ţări UE.
Bruegel a spus că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului pe măsuri nedirecţionate, pentru a reduce preţul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea preţului cu amănuntul la energie.
Grupul de reflecţie a spus că dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele rămân fără spaţiu fiscal pentru a menţine o finanţare atât de largă.
”În loc de măsuri de redujcere a preţurilor, care sunt subvenţii de facto pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui să promoveze acum mai multe politici de sprijinire a veniturilor (...),”, a spus analistul Giovanni Sgaravatti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
