Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Ministerului Fondurilor Europene accesul echitabil al tuturor companiilor la finanţare europeană şi anunţă că aproximativ 270.000 de firme din Bucureşti - Ilfov nu pot beneficia de fonduri europene.
”CONAF solicită Ministerului Fondurilor Europene accesul echitabil al tuturor companiilor la finanţare europeană. (...) Zona metropolitană, Bucureşti-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel naţional, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene”, arată CONAF într-un comunicat.
Anul trecut, România a atras cu puţin peste 30% din fondurile europene alocate.
”În situaţia în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona Bucureşti – Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din ţară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat dovadă de maturitate şi au reuşit, majoritatea, să facă faţă crizei Covid-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicaţii pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii şi economia să îşi revină mult mai rapid”, a declarat Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.
Pentru a stimula creşterea procentului de absorbţie, CONAF crede că singura soluţie este ca firmele din Bucureşti-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanţare.
”Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finanţare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbţie va creşte şi astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel naţional, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exerciţiul financiar următor şi ar conduce implicit la reinserţia persoanelor aflate în şomaj tehnic, de exemplu, şi revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este ştiut faptul că, alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exerciţiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este să stimulăm iniţiativele private, să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să atragem cât mai mulţi bani pentru România”, afirmă preşedintele CONAF.
Deşi România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga Europă, tendinţa la nivel mondial este una de scădere, iar menţinerea unei traiectorii pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiţii, într-o economie aflată sub semnul unei puternice scăderi şi a unei pandemii care a afectat întreaga lume, spun reprezentanţii confederaţiei.
Guvernele caută soluţii pentru a stopa declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei noi economii.
„Economia României, în ciuda datelor statistice preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică afaceri închise, mai mulţi şomeri şi sectoare întregi aflate la cota de avarie. Unul dintre principalele instrumente care pot susţine creşterea economică în România îl reprezintă fondurile europene. Deşi în prezent, sunt discuţii aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economică a zonei euro şi lupta împotriva pandemiei, autorităţile au la îndemână cea mai simplă pârghie - absorbţia fondurilor europene şi relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic”, mai spun ei.
Zona metropolitană, Bucureşti-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel naţional, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene.
La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
Este vorba de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituţii de învăţământ, arată CONAF.
”Prin prisma acestei centralizări, Bucureştiul şi Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiţie ale majorităţii axelor de finanţare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbţie foarte bună şi evaluând necesitatea de finanţare către celelalte regiuni mai puţin dezvoltate”, potrivit CONAF.
Confederaţia arată că noul exerciţiu financiar presupune o reformă structurală atât la nivelul părţii publice cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să îşi regândească modelul de business, calibrându-se spre procese inovative.
”Astfel, cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanţare europeană, cu atât România va ieşi câştigătoare din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii”, arată CONAF.
Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7.700 de companii, iar Bucureştiul şi Ilfovul deţin peste 20% din totalul acestora, situându-se astfel în top. Acelaşi lucru se poate observa şi în cazul suspendărilor şi radierilor.
CONAF reuneşte interesele femeilor antreprenori, promovează şi susţine antreprenoriatul românesc. 28,9% din antreprenorii români sunt femei. CONAF s-a născut prin asocierea a trei federaţii patronale, patru patronate şi patru asociaţii naţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
