În situaţia în care reţeaua de distribuţie gaze naturale s-ar extinde şi încă 2 milioane de locuinţe ar fi racordate la gaze, consumul populaţiei de gaze s-ar dubla, atingând 5 miliarde mc, spun oficialii Fordaq - Comunitatea Forestierilor, care subliniază că prin conducta BRUA 4 miliarde mc/an vor fi exportate către Ungaria.
”Din totalul de 8 milioane locuinţe, 4 milioane se încălzesc cu lemne, 2 milioane cu centrale individuale pe gaz şi 2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate. Atragem şi noi atenţia că prin realizarea proiectului BRUA - conductă ce va lega exploatările României din zăcăminte de gaz din Marea Neagră cu Ungaria - această resursă a României va fi exportată în detrimentul populaţiei României, care va rămâne captivă şi fără alternative la încălzirea cu lemne”, arată Fordaq într-un comunicat.
Oficialii comunităţii afirmă că dacă toate locuinţele din România ar fi conectate la reţeaua de gaze, consumul de gaze abia ar atinge 7,5 miliarde mc/an, dintr-o producţie totală de 15 miliarde mc/an a României estimată pentru următorii ani.
”În acest timp, în care România se pregăteste să exporte o mare parte din producţia internă de gaze - printr-o conductă la care populaţia României nu va avea acces - să ne uităm ce se întamplă pe segmentul lemnului de foc”, adaugă ei.
În fiecare an, între 15 martie şi 15 aprilie este marcată Luna Pădurii, o perioadă dedicată sădirii arborilor, activităţilor ce încurajează acordarea grijii cuvenite pentru protejarea pădurii şi extinderii vegetatiei forestiere.
”Ceea ce se întâmplă în România este un dezastru economic, social şi de mediu, rezultatul unei incapacităţi administrative a statului român, care ne menţine în subdezvoltare. În Luna Pădurii trebuie sa avem în vedere situaţia reală din România: criza de resursă şi prioritizarea direcţionării resursei de lemn către lemn de foc prin Codul Silvic, criză care pune presiune pe păduri inclusiv sub aspectul tăierilor ilegale”, spun reprezentanţii Comunitatea Forestierilor – Fordaq.
Potrivit acestora, pe fond, direcţionarea resursei de lemn prioritar către lemn de foc este o pierdere din punct de vedere, social şi de mediu.
”Valorificăm resursa de lemn de foc cu randamente energetice mici, în loc să o lăsăm să intre în industrie, unde valoarea resursei prin prelucrare creşte de 7-10 ori, produce PIB, locuri de muncă şi aport valutar, dezvoltare rurală”, precizează ei.
De asemenea, pentru că nu are alternative energetice, populaţia din zona de câmpie plăteşte 5-600 lei mc, datorită costurilor ridicate de transport şi distribuţie a lemnului de foc; aceste costuri sociale înseamnă inclusiv depopularea zonei rurale.
În plus, arderea lemnului pentru încălzirea locuintelor este cea mai poluantă soluţie de energie termică, datorită arderii parţiale, ca lemn verde.
”Bilanţul de carbon al României s-ar îmbunătăţi foarte mult (beneficii din vânzarea de certificate de carbon, beneficii de mediu) prin racordarea la reţeaua de gaze şi utilizarea lemnului în produse cu valoare îndelungată de întrebuinţare/centrale pe cogenerare”, adaugă aceştia.
Ei se plâng de faptul că Romsilva nu are logistica şi dotarea necesare pentru exploatarea în regie, că sistemul de achiziţii prin SEAP/recepţii/vânzare a masei lemnoase din prestaţii de exploatare este foarte greu aplicabil, sunt volume mari rezultate, de răşinoase nevandabile ca lemn de foc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
