Mulţi consideră avioanele supersonice ca fiind viitorul zborului comercial şi singura cale de a scurta considerabil timpul de călătorie în întreaga lume. Compania americană Boom, cu sediul în Denver, SUA, este pe punctul de a lansa primul prototip a ceea ce, în mod ideal, va deveni o linie supersonică care zboară pe cele mai aglomerate rute ale lumii, scrie LonelyPlanet.com.
Prototipul XB-1 va fi prezentat de Boom la începutul lunii octombrie 2020, în cadrul unui eveniment online de lansare, cu inginerii, piloţii de test şi managerii proiectului. Este un model 1:3 al aeronavei supersonice pe care Boom o dezvoltă în prezent, numit Overture, menit să funcţioneze în viitor ca linie comercială pentru companii precum Japan Airlines şi Virgin (care au semnat deja acorduri de parteneriat cu Boom).
”Cu XB-1 ne asigurăm că viitorul supersonic este sigur şi durabil din punct de vedere ecologic şi economic. XB-1 este primul pas pentru a aduce înapoi lumii călătoriile supersonice”, a declarat Blake Scholl, fondatorul şi CEO Boom, într-o declaraţie.
Prototipul XB-1 are elemente de construcţie din fibră de carbon şi aerodinamică optimizată de computer - caracteristici care sunt rezultatul mai multor ani de cercetare şi testare. Odată lansat oficial prototipul, procesul de zbor al testului va începe în jurul anului 2021. Acea testare va fi baza pe care va fi construită versiunea finală a supersonicului Overture.
Dar ce ar însemna într-adevăr călătoriile supersonice? Durata unei călătorii ar fi mult redusă, pentru început, de exemplu un zbor de la Londra la New York s-ar face în doar trei ore şi jumătate în loc de şase, iar o călătorie de la Singapore la Dubai în numai patru ore în loc de şapte ore în prezent. Poate însemna, de asemenea, o amprentă de carbon mai mică, deoarece Boom lucrează la producerea „celui mai durabil avion supersonic” începând cu testarea modelului XB-1, care îşi propune să fie complet neutru în privinţa emisiilor de carbon.
Concorde a fost primul avion supersonic de pasageri. Proiectul Concorde a luat naştere în urma unui tratat semnat pe 29 noiembrie 1962 între industria aerospaţială britanică şi cea franceză. În februarie 1965 au fost construite două prototipuri, iar Concorde 001 a zburat prima dată pe 2 martie 1969, însă viteza supersonică a fost atinsă şi testată pe 1 octombrie. Trei ani mai târziu a avut loc şi primul zbor transatlantic, însă au început să apară problemele pentru avionul desprins din viitor: comenzile de aeronave au fost anulate, costul de producţie era prea mare, consumul de combustibil extrem de ridicat, iar biletele foarte scumpe.
Concorde zbura la o altiudine de 18.300 de metri, faţă de 10.000 m în cazul unui avion obişnuit, iar viteza de croazieră ajungea la 2.140 km/h, faţă de 800 km/h.
Modelul a fost de altfel şi cel mai sigur avion din lume până la tragedia din 25 iulie 2000, când toţi cei 100 de pasageri au murit în urma prăbuşirii zborului Air France 4590 în Gonesse, Franţa. În timp ce decola, o piesă matalică aflată pe pistă, şi desprinsă de la un avion al unei alte companii, a tăiat una din roţile Concorde, avionul a luat foc în zbor şi a explodat în câteva clipe.
Producţia a fost oprită, iar Concorde a avut o viaţă scurtă, aeronavele fiind retrase în anul 2003, an în care Air France şi British Airways au anunţat că vor scoate din circulaţie avioanele Concorde.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
