Creşterea cheltuielilor nete ale României depăşeşte cu mult plafonul stabilit pentru traiectoria sa de corecţie, ceea ce prezintă riscuri clare în ceea ce priveşte corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Prin urmare, Comisia Europeană (CE) recomandă Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente, se arată într-un comunicat al CE transmis miercuri, după lansarea analizei semestriale a situaţiei statelor membre. Ministrul Finanţelor Tanczos Barna, afirmă că România a primit astăzi un ultim semnal, că trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat.
Pachetul de primăvară al semestrului european 2025 analizează principalele provocări economice şi sociale din întreaga UE şi oferă orientări politice statelor membre în vederea consolidării competitivităţii, prosperităţii şi rezilienţei. În acest scop, pachetul include recomandări specifice fiecărei ţări, care vin într-un moment în care mediul comercial şi de securitate este deosebit de volatil, punctează Bruxelles-ul.
„Pachetul de astăzi marchează, de asemenea, prima evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în conformitate cu cadrul revizuit de guvernanţă economică şi cu planurile lor fiscal-structurale. Pe fondul creşterii provocărilor în materie de securitate, se recurge, de asemenea, pentru prima dată, la clauza naţională de salvgardare (NEC) din cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere. Scopul NEC este de a facilita tranziţia către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor de apărare, protejând în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală”, precizează comunicatul CE.
Comisia a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 10 state membre, între care România, selectate pentru analize aprofundate în cadrul Raportului privind mecanismul de alertă 2025. Deşi evoluţiile economice din ultimul an au contribuit la atenuarea anumitor dezechilibre în mai multe state membre, incertitudinea crescândă în contextul comercial schimbător agravează riscurile. Astfel, România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deoarece deficitele fiscal şi de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, arată Comisia Europeană.
Comisia Europeană a intensificat, astfel, măsurile disciplinare împotriva României din cauza deficitului bugetar ridicat, deschizând posibilitatea îngheţării unor fonduri UE pentru România anul viitor, dacă nu se înregistrează îmbunătăţiri, scrie Reuters.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, de peste trei ori mai mare decât plafonul UE de 3% din PIB, iar deficitul ar putea să scadă doar la 8,6% în acest an şi la 8,4% în 2026, potrivit previziunilor Comisiei. Acest lucru pune ţara pe o traiectorie de coliziune cu Comisia Europeană, care este gardianul legilor UE şi are obligaţia de a aplica limitele UE stabilite prin tratat. România încalcă limita de deficit de 3% a UE din 2021.
RISC DE ÎNGHEŢARE A FONDURILOR EUROPENE
Odată ce miniştrii de finanţe ai UE vor fi de acord cu poziţia Comisiei la următoarea reuniune, din 20 iunie, UE va demara un proces complex de stabilire a unei noi traiectorii de ajustare fiscală pentru România. „Mesajul este clar şi, într-adevăr, există şi posibilitatea ca, în cele din urmă, Comisia să propună suspendarea fondurilor UE pentru România. Acest lucru nu se va întâmpla în următoarele două săptămâni”, a declarat un oficial de rang înalt al UE, citat de Reuters.
Intensificarea procedurii disciplinare bugetare a UE, menită să menţină sănătatea finanţelor publice ale ţărilor UE, oferă guvernului de la Bucureşti timp pentru a aborda problema deficitului bugetar în următoarele câteva luni.
Dacă România ignoră avertismentul Comisiei, UE va îngheţa mai întâi posibilitatea ca ţara să obţină noi angajamente pentru finanţarea proiectelor din România din fondurile UE. Plăţile deja promise vor fi totuşi efectuate. Dar dacă Bucureştiul continuă să ignore normele UE privind reducerea deficitului, îngheţarea fondurilor ar putea fi extinsă şi la plăţile deja promise, menţionează Reuters.
Comisia a mai afirmat că deficitul mare de cont curent al României, de 8,5% din PIB anul trecut, arată că economia ţării se confruntă cu dezechilibre excesive, ceea ce o plasează sub un alt program de monitorizare al UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
