Sectorul de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate a înregistrat o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2019, o creştere cu 10% faţă de anul precedent, până la 79,4 miliarde lei, arată un studiu realizat de Coface România, potrivit căruia una din vulnerabilităţile sectorului este că aproximativ 49% dintre companii sunt expuse unui risc ridicat de insolvenţă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de 'Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun' (CAEN 4711) indică o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 10% faţă de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o uşoară creştere. Studiul a agregat datele a 46.571 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) şi care au generat o cifră de afaceri consolidată de 79,4 miliarde lei”, arată compania.

Între punctele forte menţionate sunt faptul că gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin trezoreria netă a crescut de la 17% în anul 2015, la 22% în 2019 şi că mai mult de jumătate din companii (65%) au efectuat investiţii în anul 2019, înregistrând un raport Capex/Amortizare supraunitar. De asemenea, 58% dintre companii au înregistrat profit net la sfârşitul anului 2019, iar 9% dintre acestea au obţinut un profit mai mare de 20%.

”Vulnerabilităţi: 70% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt; Companiile din sectorul analizat prezentau o autonomie în situaţii de forţă majoră (DIR) de 34 zile în anul 2019, sub nivelul recomandat de 90 zile; Aproximativ 49% dintre companii sunt expuse unui risc ridicat de insolvenţă”, relevă studiul.

Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi 10 jucători este de 63%, ceea ce relevă un grad mediu spre ridicat de concentrare.

Ponderea în totalul cifrei de afaceri a top 10% companii din sector s-a menţinut la un nivel ridicat (88,6% în 2015, în 2019 atingând valoarea de 89%). Astfel, există la nivel de sector o polarizare (prezentă de altfel şi la nivelul economiei): câteva companii mari care generează o pondere ridicată din cifra de afaceri şi multe companii mici care contribuie foarte puţin la veniturile totale.

Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 0,99 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor şocuri negative şi volatilităţii (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanţelor). Durata medie de colectare a creanţelor a scăzut de la 24 de zile, nivelul înregistrat în 2015, la 17 zile în 2019, în timp ce media înregistrată la nivel naţional în aceeaşi perioadă a scăzut de la 98 de zile la 89 de zile.

”Bunurile comercializate de companiile din acest sector au o elasticitate mai scăzută la modificările de venituri ale consumatorilor, ceea ce asigură, într-un fel, un trend stabil pentru cifra de afaceri a firmelor active în domeniu. Însă, ar fi indicat ca jucătorii de pe această piaţă să acorde o atenţie mai ridicată structurii de finanţare a activităţilor, în condiţiile în care, la nivel consolidat, lichiditatea curentă pentru 2019 a fost subunitară, mai mult de jumătate din companii au raportat o capitalizare negativă (îndatorare mai mare de 100%), iar conform indicatorului Ciclul de Conversie al banilor cu valoare negativă în 2019, mai mult de jumătate din companii (55%) apelează la creditare din partea furnizorilor”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.

Aproximativ 15% dintre companii au înregistrat o pierdere mai mare de -20%, şi 9% dintre companii au avut un profit peste 20%. De asemenea, cea mai mare parte a acţiunilor în instanţă este reprezentată în continuare de executări, acestea crescând de la 275 în 2018 la 316 în 2019.

Potrivit datelor INS, categoria socială care a alocat cei mai mulţi bani pe produse alimentare şi băuturi în 2019 este reprezentată de salariaţi, pe primul loc aflându-se regiunea Bucureşti-Ilfov. Agricultorii din regiunea Bucureşti-Ilfov sunt cei mai mari consumatori de astfel de produse pe lună (1.296 lei/lună), la polul opus aflându-se agricultorii din regiunea Nord-Est (422 lei/lună).

“În primele 11 luni ale anului 2020, Comerţul cu amănuntul pentru produsele alimentare şi-a înjumătăţit ritmul de creştere (5,7% în serie ajustată) faţă de evoluţia pe care sectorul a generat-o în 2019. Ţinând cont de contextul specific determinat de pandemie, evoluţia din cursul anului 2020 trebuie citită într-o cheie profund pozitivă, Comerţul cu amănuntul pentru produsele alimentare fiind, alături de Construcţii, sectorul intern cu cea mai robustă evoluţie în termeni de ritm de creştere. Pentru anul în curs (2021), vom urmări cu atenţie variabilele care, în mod tradiţional, modelează dinamica acestui sector, şi anume evoluţia şomajului, evoluţia salariului mediu precum şi a sentimentului consumatorului” a adăugat Bogdan Nichişoiu, manager rating, Coface Romania.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.