Cele 27 de ţări ale Uniunii Europene au fost în dezacord, miercuri, cu privire la propunerea Executivului UE de a limita preţurile viitoare ale gazelor la 275 de euro pe megawat-oră (MWh), un plan care a atras rapid critici atât din partea susţinătorilor, cât şi a adversarilor, transmite Reuters.
După luni de lupte interne în bloc, Comisia Europeană a propus plafonul înaintea reuniunii miniştrilor Energie de joi, cu privire la cele mai recente măsuri de urgenţă ale blocului pentru a atenua o criză energetică, pe măsură ce se profilează iarna.
Plafonul ar fi activat dacă preţul cotnractelor pe termen de o lună de la bursa olandeză de gaze Title Transfer Facility (TTF) depăşeşte 275 euro/MWh timp de două săptămâni şi dacă, în acelaşi timp, preţurile sunt cu 58 de euro mai mari decât preţul de referinţă la nivel mondial pentru gaze naturale lichefiate (GNL), timp de 10 zile de tranzacţionare consecutive.
Propunerea criticile din partea susţinătorilor unei intervenţii decisive pe piaţă pentru a scădea preţurile fulminante la energie, care în august anul trecut au atins maxime istorice, după ce Rusia a redus livrările în urma sancţiunilor aplicate de UE din cauza războiului războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus că nivelul propus este ”foarte ridicat”, în timp ce un alt diplomat al UE a spus: ”Este un plafon care nu ar acţiona ca un plafon”.
Contractul TTF pe termen de o lună a crescut de la propunerea Comisiei de marţi, tranzacţionându-se la peste 130 de euro/MWh, comparativ cu un vârf de peste 340 de euro în august anul trecut.
Firma de consultanţă Eurointelligence a spus că criteriile propuse de Comisie înseamnă că plafonul a fost ”în mod clar conceput pentru a nu fi utilizat: cu alte cuvinte, nu este destinat să limiteze efectiv preţurile”.
Există până la 15 ţări UE care cer un plafon solid. Printre acestea, Belgia, Polonia, Italia şi Grecia au ameninţat că vor bloca alte măsuri energetice spre aprobare joi, dacă pachetul nu conţine un plan de acţiune pentru a preveni preţurile excesive.
Pe cealaltă parte, există însă o tabără mică, dar puternică, condusă de cea mai mare economie a UE, Germania. Împreună cu Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, au susţinut că un plafon ar împinge furnizorii să vândă în altă parte şi ar reduce stimulentele pentru a reduce consumul de gaze.
În încercarea de a atenua aceste preocupări, Comisia a spus că urmărirea preţului global al GNL ar asigura furnizorii în continuare să vândă în Europa. De asemenea, a propus ca economiile obligatorii de gaze să intre în vigoare pentru bloc dacă este activat un plafon. Aceasta ar marca o schimbare considerabilă în politicile UE, având în vedere că ţările membre au acceptat până acum doar reduceri voluntare ale consumului de gaze.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
