Reducerile de taxe prevăzute în Codul Fiscal, care vor însemna un minus de 6,5 miliarde de lei la venituri, dar şi majorarea cu 5,2% a pensiilor, ca urmare a creşterii salariului mediu, de care sunt legate, au fost incluse în proiectul de buget pe 2017, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.
“Am elaborat acest proiect de buget în cadrul ministerului şi îl voi lăsa pe birou viitorului ministru de Finanţe. Decizia aprobării lui va rămâne Guvernului desemnat după alegeri”, spune Dragu.
Proiectul prevede, pentru 2017, venituri totale de 243,3 miliarde de lei, respectiv 30,1% din PIB (în scădere faţă de 2016, când ponderea în PIB a fost de 31,1%), şi cheltuieli totale de 267,2 miliarde de lei.
Bugetul este fundamentat pe o creştere reală a produsului intern brut estimată la 4,3%, până la o sumă efectivă de 807,4 miliarde de lei, comparativ cu 758,5 miliarde de lei anul acesta. “În niciun caz nu puteam prevedea un avans PIB de 5,5% pentru a fundamenta pe el realist bugetul”, afirmă Dragu. Astfel de creşteri ale PIB sunt vehiculate în programele electorale ale unor partide ca fundament pentru măsuri cu impact bugetar promise pentru perioada în care vor ajunge la guvernare.
La aceste niveluri de venituri şi cheltuieli, deficitul bugetar se va manţine sub 3%, spune Anca Dragu.
“Şi acest buget ţine cont de elementele prevăzute în Codul Fiscal, respectiv reducerea ratei standard a TVA la 19%, eliminarea taxei de stâlp şi a supraaccizei”, arată ministrul Finanţelor, precizând că efectul acestor relaxări fiscale a fost inclus în proiectul de buget pe anul viitor printr-un minus de 6,5 miliarde de lei la venituri.
Pensiile sunt majorate cu 5,2% din 2017
Ca urmare a majorărilor salariale de anul acesta, care vor ridica şi nivelul salariului mediu pe ţară, vor creşte, anul viitor, şi pensile. “Asigurăm prin proiectul de buget şi majorarea pensiilor cu 50% din creşterea salariului mediu brut plus inflaţia, iar la nivelurile estimate pentru acestea ne iese o creştere de 5,2% la pensii”, a declarat ministrul Finanţelor.
Concret, cheltuielile cu pensile sunt prevăzute să crească, anul viitor, cu 2,6 miliarde de lei, la 54,2 miliarde de lei, de la 51,6 miliarde de lei în 2016. Şi pentru pensile speciale alocarea bugetară se majorează cu jumătate de miliard de lei, de la 5,5 miliarde de lei anul acesta, la 6 miliarde de lei anul viitor. Cheltuielile totale cu asistenţa socială, care includ pensile, dar şi alte alocaţii, sunt majorate faţă de anul acesta cu 3,4 miliarde de lei, de la 80,7 miliarde de lei, la 84,1 miliarde de lei. Alte 3 miliarde de lei în plus faţă de 2016 va cheltui statul anul viitor şi pentru personalul angajat în structurile publice.
La capitolul investiţii este prevăzută, de asemenea, o majorare a cheltuielilor, de la 38,4 miliarde de lei, în 2016, la 42,2 miliarde de lei anul viitor, potrivit proiectului de buget elaborat de minister.
Pensiile private, din nou sacrificate
Pentru a face loc acestor creşteri de cheltuieli, transferurile către fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor creşte în 2017 cu doar 0,4 puncte procentuale din contribuţiile la sistemul public, nu cu 0,9 puncte cum era prevăzut, fiind luată din nou decizia de a amâna recuperarea diferenţelor de transfer accumulate în anii anteriori din aceleaşi considerente bugetare. Astfel, contribuţiile la pensii private nu vor ajunge nici anul viitor la nivelul maxim de 6 puncte prevăzut în lege.
La finele lui 2015, Guvernul amânase până în 2017 termenul până la care contribuţiile la fondurile private de pensii urmau să ajungă la 6 puncte procentuale, contribuţia avansând, în 2016, cu doar 0,1 puncte, nu cu 0,5 puncte cum era prevăzut iniţial.
“Ne descurcăm şi fără FMI”
Cu o astfel de structură de venituri şi cheltuieli, România se va putea situa cu deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, spune Dragu, arătând că şi execuţia pe 2016 se va încheia fără a depăşi deficitul prevăzut, de 2,9% din PIB. Ministerul Finanţelor nu exclude nici posibilitatea ca deficitul să fie chiar mai mic, însă aminteşte că se menţine sezonalitatea cheltuielilor, cu creşteri importante în ultimele două luni ale anului.
“E primul an din perioada 2009-2015 când România nu mai e sub monitorizarea FMI şi a Comisiei Europene, în cadrul unui acord de împrumut şi am arătat că putem să gestionăm ţara şi fără un astfel de acord”, spune Dragu. Potrivit afirmaţiilor sale, România nu mai are în acest moment nevoie de un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. Lucru pe care l-a susţinut şi când a fost numită ministru de Finanţe. “Nu văd care mai e avantajul acum. Am arătat că putem gestiona singuri. Nici pentru instituţiile financiare nu e bine, trebuie să explice în board de ce este nevoie să stea foarte mulţi ani la rând într-un acord de finanţare cu o ţară. E nevoie de responsabilitate în politici”, adaugă Dragu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
