România riscă penalităţi în valoare de 660 de milioane de euro dacă nu realizează, în termenul stabilit prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reforma fiscală pe care şi-a asumat-o. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că, dincolo de cuantumul penalităţilor, unul ”consistent”, important este şi semnalul pe care pieţele financiare îl primesc în situaţia în care ţara nu pune în aplicare măsurile fiscale pe care şi le-a asumat. Boloş explică faptul că e nevoie ca, în următoarele şase luni, România să asigure cel puţin 23 de miliarde de lei la buget, lucru dificil de implementat, având în vedere încasările care se fac.
”Dacă nu vom avea reforma fiscală la cererea de plată 4, este limpede că riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru ţara noastră, dar este un semnal, de asemenea, pe care îl transmitem în relaţia cu Comisia Europeană în privinţa respectării angajamentelor pe care le avem, pe de o parte, şi pe de altă parte în privinţa reacţiei pe care pieţele financiare o pot avea, pentru că orizontul de aşteptare pentru ţara noastră este unul destul de mare, astfel încât acest angajament extrem de serios să fie dus la bun sfârşit. (...) Nu este vorba de blocare, este vorba de aplicarea unor penalităţi care sunt de minim 660 de milioane de euro. Să zicem că penalitatea este consistentă, dar ceea ce înseamnă aşteptările şi angajamentele pe care le avem faţă de Comisia Europeană cred că sunt mult mai sensibile şi foarte importante, precum şi reacţia pe care pieţele financiare o au în privinţa acestui angajament, care este nuca fierbinte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a Planului Fiscal în condiţiile în care avem o decizie a Comisiei Europene în acest sens şi o procedură care este în Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene la articolul 126, unde spune foarte clar, la alineatul şapte din această procedură, unde spune paşii pe care se parcurg până la decizia finală pe care o ia Comisia atunci când nu punem în aplicare măsuri pentru încetarea procedurii de deficit bugetar excesiv”, a declarat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă.
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Ministrul a explicat că România trebuie să asigure la bugetul public 23 de miliarde de lei, în următoarele şase luni, lucru care este dificil de realizat.
”Ce pot să vă spun este că impactul bugetar de 23 de miliarde, minim, pe care îl avem de asigurat trebuie să îl asigurăm pentru restul perioadei de şase luni care au mai rămas până la sfârşit de an. Împărţim 23 la şase şi vedem că aproape 4 miliarde de lei lunar ar trebui să se regăsească, într-o formă sau alta, sub formă de impact bugetar pentru reforma fiscală, ceea ce pot preciza că este foarte greu de asigurat, foarte greu de implementat, având în vedere nivelul lunar al încasărilor pe care îl avem la bugetul de stat”, a arătat ministrul.
El a subliniat că reforma fiscală este un angajament pe care România şi l-a luat începând cu anul 2021, este prevăzut în jalonul 207 şi include reforma micro-întreprinderilor, reforma restructurării facilităţilor fiscale şi reforma impozitului pe proprietate.
”Reducerea de cheltuială este complementară cu reforma fiscală şi deschide calea pentru a uşura calea reformei fiscale cu cele patru componente ale sale. (...) Cum am precizat, de asemenea, cei 1,7% din PIB cu impactul bugetar de 23 de miliarde de lei sunt scrise negru pe alb şi Comisia, din această perspectivă, din câte am discutat şi ultimele dăţi, aşteaptă progrese pe care să le arate România că le-a făcut pe calea angajamentelor pe care le-a îndeplinit”, a adăugat Marcel Boloş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
