Bogdan Stănescu, actualmente consilier în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a intrat în atenţia publică anul trecut, prin numărul mare de funcţii ocupate la diverse companii de stat, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei News.ro, că are în prezent doar trei funcţii, inclusiv cea de bază, de la banca centrală, că a ocupat în acelaşi timp cel mult cinci funcţii, pe o perioadă scurtă, că nu a ocupat nici cumulat, în toată cariera sa, 25 de locuri de muncă în sectorul public şi că relatările despre numărul mare de joburi de la stat pe care le-ar ocupa au apărut în presă anul trecut, după ce a cerut implementarea unei decizii a Curţii de Conturi la Oil Terminal, ce ar fi favorizat statul în raport cu acţionarii minoritari.
Bogdan Stănescu, în vârstă de 42 de ani, are funcţia de bază la BNR, fiind consilier de strategie, potrivit declaraţiilor sale, şi este din Galaţi, unde şi-a început şi cariera de angajat la stat.
"Primul meu job la stat a fost de consilier juridic la Direcţia Regională Vamală Galaţi, acolo am debutat, deşi dorinţa mea, după absolvirea Facultăţii de Drept, era să fiu notar. Pentru că am fost remarcat de cei de la Regionala Vamală ca un student bun, mi-au zis: n-are rost să cari valiza la notari, vino şi fă-ţi rodajul la stat, unde lucrurile sunt dure", a spus Stănescu, în interviul acordat News.ro.
El a vorbit pe larg şi despre relaţiile din ministere şi despre modul în care sunt administrate, în realitate, companiile de stat.
Întrebat despre numărul de joburi pe care le-a ocupat sau le ocupă la stat, el a răspuns că numărul real este mult mai mic decât cel vehiculat.
"Aici chiar e o legendă. Mi-au scos 12 joburi simultan. Pe urmă, prin lecturarea CV-ului, au ajuns la 25 de joburi, este o aberaţie, niciodată nu am avut nici 12 joburi simultan, nici 25. Nu ai cum, trebuie să fii supraom. (...) Cele mai multe joburi în paralel - dar care nu au durat mai mult de şase luni, nouă luni - au fost cinci: Nuclearelectrica, Oltchim, Arcadia, Romplumb şi jobul principal, director DGPAPSE în Ministerul Energiei", a afirmat Stănescu.
DGPAPSE este Direcţia Generală Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, prin care Ministerul Energiei administrează companiile la care este acţionar.
"La acest moment, am doar Oltchim şi Arcadia şi funcţia de bază de la BNR. Trei", a precizat Stănescu.
Bogdan Stănescu este administrator special la companiile Oltchim Râmnicu Vâlcea şi Arcadia 2000 Bucureşti (care are o reţea de librării), aflate în insolvenţă.
El îşi explică relatările care au apărut în presă prin faptul că a deranjat unele interese la Oil Terminal deoarece a încercat să apere interesul statului.
"Practic a început de la Oil Terminal, când în şedinţele consiliului de administraţie - n-au fost multe, vreo patru la număr în cele două luni cât am stat - am descoperit şi trebuia să implementăm, pentru că aveam deciziile Curţii de Conturi care spune că statul, acolo unde este acţionar la societăţile de stat, iar societăţile nu şi-au introdus terenul în capitalul social, în favoarea statului, conform legii, erau obligate să o facă, cu termen. Asta înseamnă că ceilalţi acţionari, dacă nu vin cu bani să-şi păstreze cota de acţiuni, procentul, înseamnă că sunt diminuaţi. Când am spus asta şi am şi demonstrat că trebuie făcut, mi s-a spus: n-ai să apuci să o faci", a spus Stănescu.
Reprezentantul statului afirmă că, ulterior, i s-a cerut să se retragă din consiliul de administraţie şi au început relatările din presă legate de funcţiile pe care le ocupă la stat.
Întrebat dacă se consideră un "bugetar de lux", ca urmare a numărului mare de funcţii pe care le-a avut în sistemul public, Stănescu a răspuns: "Nici pe departe nu mă consider bugetar de lux. Nici nu ştiu cum mi s-a atribuit această sintagmă, ca şi cum ar fi o infracţiune să câştigi nişte bani, chiar dacă sunt de la stat, dar raportat la munca făcută în societăţile la care am fost trimis să reprezint statul, zic eu că a fost o remuneraţie echitabilă şi normală".
Ultima declaraţie de avere, depusă în 9 august 2016 de Bogdan Stănescu, arată că a câştigat din funcţiile pe care le deţine - pe lângă veniturile de la BNR, care sunt anonimizate - în total, în anul anterior celui al depunerii, 382.346 lei net, echivalent cu circa 85.000 euro.
La acestea se adaugă 29.078 lei primiţi drept onorarii din activitatea de arbitraj comercial de la Curtea de Arbitraj Bucureşti, dar aceasta nu este o instituţie publică, având statut privat.
Bogdan Stănescu consideră, însă, că raportat la beneficiile aduse companiilor la care a reprezentat statul, sumele pe care le-a primit sunt infime.
"Dacă este să calculăm indemnizaţiile încasate sau beneficiile realizate pentru mine personal, raportat doar la profiturile a două companii de renume: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica (...), dacă le adunăm şi vedem cam ce am încasat doar la cele două societăţi (...), indemnizaţia mea se califică undeva la 0,0002%", a spus Stănescu.
"Dacă tot am dat ordonanţa 109 (Ordonanţa de Urgenţă 109/2011, n.r.), ca să căutăm manageri privaţi, care să aducă plusvaloare în societate, ca să fie profitabilă societatea pentru care lucrează, dacă vrem să-i aducem cu adevărat, trebuie să-i şi plătim. Consider că 0,0002% pentru un manager nu mi se pare ceva uau! pentru România, chiar dacă, într-adevăr, marea majoritate a angajaţilor nu au un astfel de venit", a completat el.
Stănescu susţine că toate companiile la care a fost reprezentantul statului au ajuns pe profit cât timp a lucrat el, deşi multe dintre ele au fost în situaţii foarte dificile.
"Îmi place să mă numesc manager de criză, pentru că întotdeauna am fost trimis atunci când societăţile au căzut în cap. Mi-au zis: descurcă-te!, că ai experienţă, 19 ani de experienţă. Şi am dovedit la Hidroelectrica, la Oltchim, la Arcadia", a afirmat Stănescu.
El aduce ca argumente în favoarea sa faptul că societăţi cu probleme mari precum Hidroelectrica, la care a fost administrator special pe perioada insolvenţei, sau Oltchim, la care este acum administrator special, au trecut pe profit.
"Cheia succesului pe subiectul acesta este: să nu furi! Dacă nu furi şi ai şi puţină pricepere, compania merge, indiferent cum se numeşte ea: Hidroelectrica, Oltchim, Nuclearelectrica. Acesta a fost principiul meu: hai să nu acceptăm compromisurile, să încercăm să nu facem achiziţii publice la preţuri mari când ele pot fi la preţuri mici şi tot aşa. Dacă tai toate "căpuşele", societatea funcţionează", a menţionat Stănescu.
Juristul susţine că toate funcţiile pe care le-a ocupat sau le ocupă la diverse companii de stat i-au fost oferite, nefiind solicitate de el.
"N-am stat, cum se spune popular, pe clanţa niciunui ministru să mă pună într-un CA (consiliu de administraţie, n.r.), că vreau acolo sau vreau dincolo. Toate aceste joburi mi-au fost oferite şi n-am stat ani de zile", a spus Stănescu.
El a dat exemple de probleme cu care s-a confruntat ca reprezentant al statului la diverse companii.
"De exemplu, Oil Terminal - două luni: te duci până se face AGA şi găsim un om. Da, mă duc. Am vrut să intrăm în legalitate acolo şi mi s-a dat peste nas: ce, ai venit tu să faci...?", a precizat Stănescu.
De asemenea, numit administrator special la Oltchim, el a descoperit probleme grave legate de achiziţiile combinatului.
"Mă costau produsele cumpărate din Vâlcea mai mult decât dacă le aduceam de afară sau din Timişoara. Bineînţeles că au venit cu reclamaţiile la minister: a venit Stănescu de la Bucureşti să distrugă mediul de afaceri vâlcean. N-am nicio problemă, dragii mei, dacă veniţi cu un preţ normal, pentru că nu mai suntem o societate în care putem arunca bani", a povestit Stănescu.
Actualul administrator special la două companii în insolvenţă afirmă că una dintre cele mai grele experienţe ca reprezentant al statului a fost la Hidroelectrica.
"Am tăiat contractele cu băieţii deştepţi. Am venit într-o perioadă în care litigiile erau pe rolul instanţelor de judecată şi ameninţările că 'nu vei muri acasă, în patul tău' erau la ordinea zilei. Mi-am zis: am un copil, o familie, în ce m-am băgat? (...) Mi-am asumat răspunderea, că dacă ne uităm, în Ţara Românească, sunt foarte puţini care îşi asumă răspunderea. La toţi le este frică de Curtea de Conturi, de DNA, de oricine care ar putea să interpreteze decizia de administrare a unei societăţi în mod negativ", a afirmat Stănescu.
El susţine că toate deciziile sale au avut la bază legalitatea şi oportunitatea în favoarea societăţilor la care era reprezentant al statului.
Întrebat dacă este sau a fost protejat de oameni politici sau de serviciile secrete, Bogdan Stănescu a răspuns: "Am lucrat cu tot eşichierul politic, toţi m-au apreciat. (...) Toţi au preferat să lucreze cu mine. De aici, bineînţeles, au început: aha, e omul serviciilor, e aşa... Pe vremea lui Ceauşescu am avut represalii pentru că toate rudele noastre erau plecate în străinătate şi treceau cei de la Securitarea de atunci să ne verifice. De mic copil am avut astfel de temeri, cum aş fi putut să spun: da, vă iubesc, dragii mei, şi hai să intrăm în cârdăşie. Iar cu politicienii, toţi m-au apreciat şi mi-au zis: ok, Stănescu nu fură, putem să stăm liniştiţi că nu intrăm nici noi în puşcărie după semnătura lui".
Mai mult, Stănescu susţine că , spre deosebire de alţi angajaţi din ministere, nu a cerut niciodată nicio funcţie.
"La fiecare schimbare de ministru sau de preşedinte al autorităţii, toţi erau pe clanţă ca să arate cât de buni sunt. Nu m-am dus niciodată să le spun: eu sunt Superbul, fără mine nu puteţi lucra. Fiecare preşedinte a avut demisia mea pe masă, în alb, la începutul mandatului. Am zis: Domnule preşedinte, când nu vă mai plac ochii mei, din varii motive, nici nu mă interesează motivul, că aţi auzit de la unul că nu ştiu ce a făcut Stănescu, daţi număr de înregistrare şi mă duc în treaba mea", a spus Bogdan Stănescu.
El a răspuns şi acuzaţiilor ministrului Energiei, Toma Petcu, care a declarat că ar fi vulnerabilizat industria nucleară din România pentru că a contribuit, ca membru în CA al Nuclearelectrica, la rezilierea contractului de cumpărare de uraniu cu Compania Naţională a Uraniului (CNU).
Mai mult, ministerul a respins susţinerea lui Bogdan Stănescu pentru un nou mandat de membru în CA al Nuclearelectrica.
"Mă miră o astfel de atitudine a domnului ministru Petcu, mai ales că noi am vorbit, ne-am consultat, pe (Complexul Energetic) Hunedoara, pe Nuclearelectrica. (...) Păi eu sunt manager şi reprezint interesele acolo unde sunt numit. Dacă eram la Uraniu (CNU, n.r.), luptam pentru Uraniu. Fiind la Nuclearelectrica, am luptat pentru Nuclearelectrica. Cum credeţi că ar fi starea mea astăzi - de libertate, sau nu - încheind un contract cu Uraniu cu preţ de două ori mai mare? Legea achiziţiilor publice ar fi nerespectată", a afirmat Stănescu.
El spune că nu îşi reproşează nimic în mandatele pe care le-a avut ca reprezentant al statului la diverse societăţi.
"Nu e unul care să spună: i-am dat 5 lei lui Stănescu ca să semneze contractul x sau y. Nu m-am întâlnit niciodată singur cu unul, doar ca o conjunctură, întotdeauna luam echipa de management, să fie transparent. Nu mi-a zis niciun ministru: ajută-l pe ăsta sau pe celălalt", a declarat Stănescu, pentru News.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
