Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de joi, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie 2023.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 4 aprilie 2024, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 13 mai 2024.

Evenimente

13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Depozitarul Central, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast, Evergent Investment
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Imobiliare.ro, Nordis, Meta Estate, Genesis Property

Rata anuală a inflaţiei s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41%, de la 6,61% în decembrie 2023, şi s-a redus în februarie la 7,23%. Avansul faţă de finele anului trecut este atribuibil în principal creşterii ample a dinamicii anuale a preţului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum şi scumpirii combustibililor şi produselor din tutun pe fondul majorării accizelor şi al măririi cotaţiei ţiţeiului, arată datele BNR.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6% în februarie 2024, de la 8,4% în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mai ridicat al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi de transferarea, cel puţin parţială, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri a noilor creşteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1% în februarie 2024, faţă de 7% în luna decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus însă la 9,1% în februarie 2024, de la 10,4% decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7%, de la 9,7% în decembrie 2023.

Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5% faţă de precedentele trei luni, după o creştere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluţii ce fac probabilă o restrângere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3% în trimestrul IV 2023, de la 1,9% în trimestrul III. Creşterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susţinută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit faţă de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populaţiei, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri şi servicii.

Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.