Odată cu declanşarea negocierilor de doi ani pentru Brexit, Polonia pare cea mai vulnerabilă ţară la un divorţ dureros între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, potrivit Bloomberg.
Polonia este cel mai mare beneficiar net de fonduri europene şi este şi cel mai mare furnizor transfontalier de forţă de muncă.
O dovadă în acest sens este numărul de pasageri care folosesc aeroporturi provinciale precum cel de la o fostă bază militară aflată la 160 de kilometri nord de Varşovia.
Renovat cu 121 de milioane de zloţi (31 milioane dolari) din fonduri europene, aeroportul deserveşte o parte dintre cei aproape 1 milion de polonezi care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie, reprezentând o treime din cetăţenii UE rezidenţi în această ţară.
Statutul acestora este acum sub semnul întrebării, iar la această problemă se adaugă scăderea fondurilor disponibile, întrucât prin retragerea britanicilor UE pierde al doilea mare contributor după Germania.
”Este evident că Brexitul are o importanţă majoră pentru noi. Dacă nu îl vom gestiona bine, va afecta piaţa internă. Şi va fi probabil dificil să ne coordonăm în problema de rezidenţă, pentru că mizele nu sunt egale”, a declarat ministrul de Externe adjuns al Poloniei, Konrad Szymanski, într-un interviu la Varşovia.
Brexitul a venit într-un moment prost pentru Polonia. Guvernul naţionalist este tot mai izolat la Bruxelles, după ce a încercat să îl înlăture pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, fost premier al Poloniei. În acelaşi timp, Polonia se bazează pe investiţiile europene pentru a evita încetinirea creşterii economice.
Peste 250 de miliarde de euro (267 miliarde dolari) au fost sau urmează să fie cheltuite de când Polonia a aderat la UE împreună cu alte state foste comuniste, în 2004. La cursul actual la dolarului, suma depăşeşte fondurile primite de Europa Occidentală prin Planul Marshall, după cel de-al doilea Război Mondial.
Partidul Dreptate şi Justiţie a anunţat că vrea să slăbească, nu să întărească instituţiile de la Bruxelles, după Brexit. Premierul Beata Szydlo a acuzat UE că a ameninţat suveranitatea ţării, anul trecut, când oficiali de la Bruxelles au întrebat de ce nu a pus în aplicare decizii ale justiţiei.
Acest fapt reprezintă un risc real ca economia de 477 miliarde de dolari a Poloniei să rămână în urmă, dacă restul statelor europene optează să se integreze mai rapid după Brexit, consideră Miroslaw Gronicki, fost ministru de Finanţe în anul după aderarea Poloniei la UE.
”Cel mai mare succes al Poloniei nu a fost câte fonduri UE a atras, ci deschiderea economiei şi beneficiile pieţei unice”, a spus Gronicki.
Actualul exerciţiu bugetar al UE se va încheia în 2020, iar negocierile pentru Brexit în 2019.
Guvernatorul băncii centrale, Adam Glapinski, a spus că gândirea calmă despre economie va lua sfârşit odată cu actualul buget, sau mai devreme, din cauza Brexit.
Fondurile europene au îmbogăţit Polonia, dublând PIB-ul pe cap de locuitor, într-un deceniu.
Creşterea economică a accelerat la 3,9% în 2015, dar în 2016 a încetinit la 2,8%, din cauza scăderii investiţiilor co-finanţate de UE, după schimbarea guvernului şi a noului exerciţiu bugetar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
