Banca centrală germană, Bundesbank, a înregistrat pierderi de zeci de miliarde de euro în 2023 din cauza dobânzilor mari, instituţia fiind nevoită să recurgă la totalitatea provizioanelor sale pentru a ajunge la rentabilitate, transmite CNBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Bundesbank a raportat vineri un profit anual distribuibil zero, după ce a eliberat provizioane pentru riscuri generale de 19,2 miliarde de euro şi 2,4 miliarde de euro din rezervele sale.

În consecinţă, rezervele băncii au rămas sub 700 de milioane de euro, a spus banca centrală.

Venitul net din dobânzi a fost negativ pentru prima dată în istoria sa de 67 de ani, scăzând cu 17,9 miliarde de euro de la un an la altul, până la -13,9 miliarde de euro.

”În acest an ne aşteptăm ca poverile să fie din nou considerabile. Este posibil să depăşească rezervele rămase”, a declarat preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, la o conferinţă de presă.

Banca centrală va raporta o pierdere reportată, care va fi compensată prin profituri viitoare, a spus el.

Nagel a adăugat: ”Bilanţul Bundesbank este sănătos. Bundesbank poate suporta sarcinile financiare, deoarece activele sale depăşesc semnificativ obligaţiile.”

Banca centrală germană – şi multe alte bănci centrale – deţin deţineri semnificative de titluri de valoare expuse riscului ratelor dobânzilor, care au fost afectate în mod semnificativ de creşterea fără precedent a ratei dobânzii cheie a Băncii Centrale Europene.

BCE a raportat joi prima pierdere anuală din 2004, de 1,3 miliarde de euro, chiar dacă a recurs şi la provizioane pentru risc propriu de 6,6 miliarde de euro.

Pierderea urmează unui deceniu de stimuli financiari ai băncii centrale din zona euro, care a tipărit bani şi a cumpărat cantităţi mari de obligaţiuni guvernamentale pentru a stimula creşterea, care necesită acum plăţi considerabile.

Banca centrală a Ţărilor de Jos a raportat vineri o pierdere de 3,5 miliarde de euro pentru 2023.

Băncile centrale subliniază că profiturile şi pierderile anuale nu afectează capacitatea lor de a pune în aplicare politica monetară şi de a controla stabilitatea preţurilor. Cu toate acestea, ele sunt privite ca o potenţială ameninţare la adresa credibilităţii, în special dacă o salvare a unei bănci devine un risc şi afectează plăţile băncilor centrale către alte surse.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.