Numărul de angajaţi estimat pentru Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF), o instituţie publică nouă care ar trebui să intre în funcţiune până în 30 iunie 2017 şi să accelereze proiectele de investiţii din sectorul feroviar, a crescut cu 138% faţă de cel prevăzut în proiectul de ordonanţă de urgenţă (OUG) care prevedea înfiinţarea organizaţiei, de la 50 la 119, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern (HG) publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor.
În luna septembrie, Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG care prevede înfiinţarea ARF, care ar trebui să deblocheze şi să accelereze proiectele de investiţii din sectorul feroviar, în condiţiile în care România riscă să piardă miliarde de euro din fonduri europene din cauza întârzierilor.
În nota de fundamentare a proiectului de OUG, publicat în septembrie, numărul de angajaţi a fost estimat de Ministerul Transporturilor la 50.
Iniţial, în proiectul de OUG, numărul de posturi putea fi aprobat prin ordin al Ministrului Transporturilor, iar organigrama era aprobată prin ordin al preşedintelui ARF cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor şi al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
În octombrie, potrivit textului OUG publicat în Monitorul Oficial, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi trebuiau aprobate prin Hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare.
Potrivit proiectului de HG publicat cu întârziere, la o distanţă de peste o lună de la apariţia OUG, ARF va avea un număr de 119 de posturi, faţă de 50 iniţial, la care se adaugă 5 posturi pentru funcţionarea cabinetului preşedintelui.
Aceste posturi vor fi organizate în şase departamente: relaţii externe, audit intern, serviciul juridic şi resurse umane, sisteme informatice, direcţia generală economică şi direcţia generală material rulant.
Ultimul departament are în subordine următoarele direcţii: direcţia achiziţii, închiriere, monitorizare material rulant şi direcţia strategie, eficientizare, restructurare reţea feroviară.
Nota de fundamentare a proiectului de act normativ motivează propunerea prin faptul că România trebuie să facă dovada îndeplinirii unor condiţionalităţi pentru sectorul feroviar, pentru a putea atrage fonduri europene.
În caz contrar, România riscă suspendarea fondurilor de 1,28 miliarde de euro alocate prin din Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) din bugetul 2014-2020, dar şi a sumei de 1,2 miliarde euro alocate în cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei (CEF).
Una din condiţii era aprobarea Masterplanului General de Transport, Guvernul aprobând documentul în luna septembrie.
Înfiinţarea noii instituţii a fost anunţată în luna august, când Ministerul Transporturilor a argumentat că implementarea reformelor trebuie realizată de o structură independentă, care va funcţiona sub autoritatea ministerului.
Costul total de funcţionare al ARF era estimat, potrivit proiectului de OUG, la 7 milioane de lei pe an, bani care provind din fonduri europene.
ARF va avea rol şi în atribuirea contractelor de servicii publice de transport feroviar de călători, dar şi în achiziţionarea de material rulant destinat prestării acestor servicii publice.
ARF va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat numit şi eliberat din funcţie prin decizia premierului, la propunerea ministrului transporturilor.
Autoritatea va prelua, până la data de 30 iunie 2017, drepturile şi obligaţiile Ministerului Transporturilor privind contractele de servicii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
