Arabia Saudită şi-a anunţat angajamentul de a construi un program de energie nucleară, precum şi angajamentul de a permite o supraveghere mai mare din partea inspectorilor pentru energie atomică, într-un moment în care regatul îşi continuă eforturile de a deveni un jucător mai puternic pe scena internaţională, transmite CNBC.
Ministrul saudit al Energiei a spus că ţara sa va trece la garanţii şi controale mult mai solide din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, organul de pază nuclear al ONU, decât a făcut-o anterior.
În conformitate cu Protocolul privind cantităţile mici (SQP) al agenţiei, AIEA scuteşte ţările cu materiale nucleare puţine sau deloc de la multe inspecţii şi cerinţe de transparenţă.
”Regatul a luat recent decizia de a-şi anula Protocolul privind cantităţile mici şi de a trece la implementarea unui Acord complet de garanţii cuprinzătoare”, a declarat ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman Al Saud, în cadrul conferinţei anuale a AIEA de la Viena.
”Regatul se angajează, prin politica sa privind energia atomică, să respecte cele mai înalte standarde de transparenţă şi fiabilitate”, a spus el.
Agenţia de supraveghere a presat de ani de zile regatul şi alte ţări cu SQP să treacă la Acordul de garanţii cuprinzătoare (CSA), directorul general al AIEA, Rafael Grossi, numindu-le ”o slăbiciune”, pe fondul eforturilor globale de neproliferare.
Într-o postare pe platforma de socializare X, Grossi a scris: ”Am semnat un acord pentru ca #SaudiArabia să ofere @IAEAorg ofiţeri profesionişti juniori, marcând un pas semnificativ în expertiza şi cooperare nucleară”, şi a mulţumit regatului pentru sprijinul acordat.
Anunţul a pus în centrul atenţiei eforturile în curs de dezvoltare ale regatului în domeniul energiei nucleare - Arabia Saudită are un mic reactor nuclear, o unitate de cercetare înfiinţată cu ajutorul Argentinei, pe care nu l-a pus încă în funcţiune.
Trecerea la CSA va permite regatului să acceseze material fisionabil şi să înceapă să pună în funcţiune reactorul, ceea ce ar face din Arabia Saudită a doua ţară arabă din lume cu un program de energie nucleară după Emiratele Arabe Unite.
”Aştept cu nerăbdare să primesc comunicarea oficială a Arabiei Saudite cu privire la decizia sa. AIEA este pregătită să ofere sprijin în acest sens”, a spus Grossi luni seara.
Ministrul saudit al Energiei nu a comentat dacă ţara sa va adera şi la Protocolul adiţional al AIEA, care necesită o supraveghere mai amănunţită, inclusiv inspecţii rapide.
Preocupări legate de cursa înarmărilor din Orientul Mijlociu
Comentariile prinţului Abdulaziz vin pe fondul îngrijorării crescânde a experţilor în neproliferare nucleară şi a parlamentarilor cu privire la intenţiile Arabiei Saudite cu această tehnologie.
Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman a declarat într-un interviu amplu, acordat recent pentru Fox News, că, dacă Iranul ar dezvolta arme nucleare, şi Arabia Saudită o va face.
El a făcut iniţial aceeaşi afirmaţie într-un interviu acordat CBS în 2018.
Sub conducerea lui Mohammed bin Salman, regatul a făcut paşi în ridicarea poziţiei sale ca jucător global, de la găzduirea G20 şi medierea între Rusia şi Ucraina până la investirea de miliarde de dolari în oferte sportive globale şi evenimente majore.
S-a impus ca un actor diplomatic capabil să-şi valorifice relaţiile atât cu Occidentul, cât şi cu Rusia şi China în propriul beneficiu.
Un program nuclear ar ridica această poziţie dimplomatică şi mai mult.
Riad încearcă, de asemenea, să obţină cât mai multe concesii posibil de la Washington, deoarece administraţia Biden încearcă să o împingă către un acord de normalizare a relaţiilor cu Israelul.
Asistenţa SUA cu un program de energie nucleară este una dintre cerinţele cheie ale Arabiei Saudite – dar nu toată lumea este mulţumită de asta.
”Un acord de normalizare a relaţiilor cu Arabia Saudită ar fi o dezvoltare binevenită. Dar nu cu preţul de a le permite saudiţilor să dezvolte arme nucleare. Nu cu preţul unei curse a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu”, a declarat liderul opoziţiei israeliene Yair Lapid, într-o declaraţie de săptămâna trecută.
Numeroşi parlamentari americani şi europeni au exprimat, de asemenea, obiecţii şi preocupări.
Evoluţia vine, de asemenea, pe fundalul unui blocaj continuu în discuţiile dintre Washington şi Teheran, acesta din urmă crescându-şi rapid nivelurile de îmbogăţire cu uraniu în anii de când fostul preşedinte Donald Trump a retras SUA din acordul nuclear iranian, în 2018.
Acordul multilateral din epoca Obama a permis ridicarea sancţiunilor economice împotriva Iranului în schimbul limitării programului său nuclear.
La începutul lunii septembrie, AIEA a anunţat că nu a existat ”niciun progres” în eforturile AIEA de a monitoriza activitatea nucleară a Iranului şi că ”verificarea şi monitorizarea au fost serios afectate de decizia Iranului de a opri implementarea angajamentelor sale legate de sectorul nuclear în cadrul JCPOA”, acronim pentru acordul cu Iranul, care se numeşte oficial Planul de acţiune cuprinzător comun.
Iranul susţine că programul său este exclusiv pentru scopuri civile, dar şi-a crescut îmbogăţirea cu uraniu la o puritate de 60% puritate, la doar un pas tehnic de puritatea de 90%, care este nivelul necesar pentru capacitatea de fabricare a bombelor.
Preşedinte iranian Ebrahim Raisi a spus că schimbările au venit după ce semnatarii europeni ai JCPOA ”şi-au călcat în picioare angajamentele” din acord.
Totuşi, agenţia ONU a spus că stocul de uraniu îmbogăţit al Iranului a scăzut în această lună în comparaţie cu luna mai, posibil într-o concesie faţă de SUA, dar a rămas de 18 ori mai mare decât limita prevăzută de JCPOA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
