Ponderea familiilor americane care înregistrează întârzieri la plata creditelor a crescut puternic în ultimii trei ani, ajungând la cel mai ridicat nivel din 2010, când economia Statelor Unite începea să îşi revină după criza financiară globală, potrivit unui raport publicat vineri de Rezerva Federală (Fed), transmite CNBC.
Datele din studiul trienal Survey of Consumer Finances arată că aproape 20% dintre familii aveau restanţe la sfârşitul anului 2025, comparativ cu aproximativ 12% în 2022, ceea ce reprezintă o creştere de circa 67%.
Proporţia familiilor cu întârzieri de cel puţin două luni la plata împrumuturilor a urcat de la 5% la peste 8%, semnalând o deteriorare semnificativă a capacităţii gospodăriilor de a-şi îndeplini obligaţiile financiare.
”Familiile au fost mai predispuse să înregistreze restanţe la obligaţiile financiare decât în orice alt moment de la sondajul din 2010”, se arată în raportul Fed.
Nivelul actual al întârzierilor este comparabil cu cel consemnat după Marea Recesiune din decembrie 2007 - iunie 2009, declanşată de prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare cu risc ridicat şi de criza sistemului financiar, perioadă în care rata şomajului din SUA a ajuns la 10%.
Raportul indică şi o creştere a poverii datoriilor în raport cu veniturile. Ponderea familiilor care alocă peste 40% din venituri pentru plata obligaţiilor financiare a urcat la 8,6%, de la 6,5% în 2022, atingând cel mai ridicat nivel din 2013.
Deşi studiul acoperă perioada până la sfârşitul anului 2025, dificultăţile financiare ale americanilor au continuat. Un sondaj publicat săptămâna aceasta de Rezerva Federală din New York arată că gospodăriile consideră că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit faţă de anul precedent şi anticipează o deteriorare suplimentară în următoarele 12 luni.
În acelaşi timp, averea familiilor cu venituri ridicate a crescut substanţial. În categoria cu cele mai mari venituri, averea netă mediană a avansat cu 31%, evidenţiind diferenţele dintre evoluţia patrimoniului şi dificultăţile de plată a datoriilor.
La nivelul tuturor gospodăriilor, averea netă medie, ajustată la inflaţie, a crescut cu 7%, la 1,24 milioane de dolari, în timp ce averea netă mediană a avansat cu numai 2%, la 215.900 de dolari. Fed a precizat că ritmul de creştere a averii a fost mult mai lent decât în perioada 2019-2022.
Venitul median real al familiilor americane a crescut cu 7% în intervalul analizat, însă venitul mediu a scăzut cu 6%, într-o perioadă caracterizată de creştere economică, dar şi de presiuni inflaţioniste puternice.
Potrivit Fed, familiile aflate în partea inferioară a distribuţiei veniturilor şi averilor au înregistrat creşteri modeste ale veniturilor, în timp ce gospodăriile din categoriile superioare au consemnat scăderi, ceea ce a determinat o uşoară reducere a inegalităţii veniturilor.
Evoluţiile au fost însă diferite în funcţie de vârstă. Familiile în care persoana de referinţă avea cel puţin 75 de ani au înregistrat creşteri importante ale veniturilor, în timp ce pentru categoria de vârstă 35-44 de ani veniturile au scăzut cu 25%, în principal din cauza diminuării câştigurilor de capital.
Raportul arată că veniturile mediane şi medii au scăzut şi în cazul familiilor afro-americane non-hispanice, al familiilor asiatice şi al gospodăriilor situate în partea superioară a distribuţiei obişnuite a veniturilor şi averilor.
Diferenţele patrimoniale au rămas semnificative şi în funcţie de educaţie. Familiile cu studii universitare complete au avut un venit median de 1,9 ori mai mare decât cele cu studii universitare incomplete şi o avere netă mediană de aproape trei ori mai ridicată.
În schimb, familiile din sfertul inferior al distribuţiei veniturilor au înregistrat o scădere de 6% a averii nete mediane şi de 4% a averii nete medii, în timp ce gospodăriile cu venituri mai ridicate au continuat să acumuleze avere.




























