Resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu, acestea însumează circa 134,6 miliarde mc, însă numai 38,34 miliarde mc de apă reprezintă resursa utilizabilă, potrivit datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”, care arată că investiţiile în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor ar trebui accelerate.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Potrivit informaţiilor statistice centralizate la nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române, resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Teoretic, resursele de apă însumează circa 134,6 miliarde mc (fiind constituite din apele de suprafaţă - râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane), însă, dintre acestea, doar  circa 38,34 miliarde mc de apă reprezintă resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice. Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România, o parte din resursele de apă cresc în perioadele de viitură, iar, în perioadele secetoase, debitele scad la valori foarte mici”, arată instituţia într-un comunicat.

Pentru a mări resursele utilizabile, specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române” au regândit funcţionalitatea lucrărilor hidrotehnice existente, astfel încât, la această oră, majoritatea lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare au utilitatea publică multiplă.

În prezent, specialiştii Apelor Române au în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice, inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare, care au rolul unor adevărate rezervoare de apă.

”Cu ajutorul lor, specialiştii Apelor Române reuşesc optimizarea modului de utilizare a resursei de apă din punct de vedere cantitativ, atât pentru alimentarea cu apă a populaţiei, cât şi pentru atenuarea undelor de viitură, în caz de inundaţii, dar şi pentru producerea de energie electrică. În acelaşi timp, proiectele de lucrări derulate de ANAR în prezent ţin cont de evoluţia schimbărilor climatice actuale, ca şi de condiţiile de mediu”, precizează Apele Române.

În prezent, majoritatea proiectelor tehnice propuse spre finanţare includ şi soluţii prietenoase pentru mediul înconjurător.

Ervin Molnar, directorul general al AN Apele Române, a vorbit de importanţa stimulării dezvoltării socio-economice prin atragerea investiţiilor în infrastructură, în cadrul unei vizite de lucru la barajul Runcu.

”Sunt mulţumit de modul în care decurg lucrările, echipele de lucru sunt motivate, iar ritmul este unul susţinut. Prin prisma responsabilităţilor care ne revin, dar şi a rolului strategic pe care il are ANAR, şi anume acela de a deţine monopol în administrarea resursei de apă, este de datoria noastră să regândim soluţii de atragere a investiţiilor în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor care generează progres socio-economic şi contribuie la dezvoltarea societăţii în ansamblu”, a afirmat Ervin Molnar, directorul general al AN Apele Române.

În urma discuţiilor purtate cu Adrian Liviu Mureşan, directorul de la Apele Române Someş-Tisa, s-a ajuns la concluzia că investiţiile la acumularea Runcu trebuie continuate.

”De aceea, vom face toate demersurile necesare pentru ca fondurile alocate de la buget să fie mai consistente şi să reuşim să finalizăm această lucrare de importanţă naţională strategică”, a declarat Ervin Molnar, director general Apele Române.   

Acumularea Runcu are o valoare investiţională de 460 milioane lei. În clasamentul celor 247 de baraje înscrise în Registrul Român al Marilor Baraje, barajul Runcu figurează pe locul 19, după înălţime. Până în prezent, au fost alocate fonduri rambursabile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi de la bugetul de stat în valoare de peste 300 milioane lei.

„În ciuda restricţiilor impuse de evoluţia pandemiei Covid-19, eu şi echipa mea de la Apele Române credem cu tărie că vom reuşi să depăşim împreună dificultăţile din această perioadă şi vom ajunge la rezultatul pe care cu toţii ni-l dorim:  funcţionarea acumulării Runcu şi nu în ultimul rând, dezvoltarea socio-economică a zonei”, a adaugat directorul general A.N. Apele Române.

Funcţionarea acumulării Runcu va asigura suplimentarea debitelor necesare alimentării cu apă potabilă şi industrială a oraşelor Baia Mare - Baia Sprie. În acelaşi timp, va asigura accesul la apă potabilă în sistem centralizat pentru aproape 20 de localităţi, situate de-a lungul celor patru râuri, Iza, Mara, Vişeu şi Tisa, inclusiv pentru municipiul Sighetu Marmaţiei. În prezent, cei peste 300.000 de locuitori (în jur de 20 de localităţi) situaţi de-a lungul celor patru râuri: Mara, Tisa, Iza (o parte) şi Vişeu (o parte) au ca principală sursă de alimentare apa obţinută din forajele subterane sau din izvoare.

Totodată, prin realizarea lucrărilor va creşte gradul de apărare în caz de inundaţii a populaţiei şi a obiectivelor socio-economice, situate pe râurile Mara şi Iza. De asemenea, barajul Runcu va avea şi rol de producere a energiei electrice pentru tot judeţul Maramureş.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.