Trecerea la sistemul care încălzeşte tutunul, deşi nu este lipsită de riscuri, reprezintă o alternativă mult mai bună decât continuarea fumatului, afirmă Andrea Costantini, Head of Regional Scientific Engagement Latin America & Canada la Philip Morris. Reprezentanţii companiei spun că nicotina, deşi produce dependenţă, nu este cauza principală a afecţiunilor asociate fumatului.
"Toate dovezile disponibile în prezent indică fără echivoc că trecerea la sistemul heat not burn (care încălzeşte tutunul), deşi nu este lipsită de riscuri, reprezintă o alternativă mult mai bună decât continuarea fumatului, pentru acei adulţi fumători care ar continua altfel să fumeze", declară Andrea Costantini, Head of Regional Scientific Engagement Latin America & Canada la Philip Morris.
Atunci când este analizată ştiinţa de care este nevoie pentru a sprijini produsele cu risc redus, se pot identifica patru componente importante: fără ardere, emisii toxice reduse, expunere redusă şi grad redus de îmbolnăvire, mai spune ea.
"Arderea apare doar atunci când cele trei elemente principale sunt combinate: combustibil, căldură şi oxigen. Chiar şi în absenţa doar a unui singur element, arderea nu se poate produce. Plasând această constatare în contextul ţigaretelor şi în special în cel al arderii ţigaretelor, tutunul este combustibilul. Combinându-l cu oxigen şi aprinzând ţigara, acesta generează energie, fum şi cenuşă. Haideţi să analizăm în detaliu ce se întâmplă la capătul aprins al ţigaretei. Tutunul se aprinde la temperaturi de peste 400°C şi atinge temperaturi de peste 800°C în timpul unei inhalări deoarece oxigenul este atras pentru a alimenta focul", afirmă Andrea Costantini.
Când tutunul este încălzit în sistemul heat not burn, temperatura maximă atinsă de tutun este sub 350°C. Temperatura scade în timpul fiecărei inhalări, spre deosebire de ceea ce putem observa la ţigarete, deoarece aerul proaspăt şi rece este atras în interior. Odată ce sistemul de încălzire este oprit, temperatura tutunului scade imediat în absenţa unei surse de încălzire. În cele din urmă, am evaluat performanţa sistemului nostru în diferite atmosfere, cu şi fără prezenţa oxigenului.
"Am constatat că în compoziţia aerosolului generat atunci când sistemul este utilizat într-o atmosferă fără oxigen se regăsesc elemente foarte similare cu cele care sunt generate în prezenţa oxigenului. Toate acestea demonstrează că în sistemul de încălzire a tutunului nu se produce nicio ardere. Mai mulţi experţi recunoscuţi la nivel internaţional în domeniul arderii au analizat datele şi au confirmat absenţa arderii în sistemul nostru de încălzire a tutunului", a adăugat ea.
Vorbind despre emisiile toxice reduse, ea spune că pe măsură ce temperatura tutunului creşte şi generarea de constituenţi nocivi şi potenţial nocivi sau HPHC (Harmful and Potentially Harmful Constituents) se intensifică. Iar cantitatea de astfel de constituenţi creşte şi mai mult odată ce începe arderea în tutun.
"Eliminând arderea din sistemul nostru, aerosolul generat prin încălzirea tutunului este fundamental diferit de fumul de tutun. În medie, acesta emite cu 90-95% mai puţin HPHC în comparaţie cu ţigareta şi nu conţine nici nano-particule solide pe bază de carbon. Mai multe autorităţi guvernamentale au realizat testări independente ale produsului, inclusiv Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA, Institutul Naţional pentru Sănătate Publică din Japonia sau Public Health din Anglia, pentru a verifica dacă încălzirea tutunului generează niveluri mai reduse de HPHC decât arderea acestuia. Totuşi, nu este suficient să demonstrăm o reducere doar la nivelul emisiilor toxice. Este necesar să se evalueze şi dacă aceste cantităţi mai reduse de HPHC generate sunt corelate cu o reducere a expunerii pentru adulţii fumători care fac trecerea de la ţigarete la produsele care încălzesc tutunul. La prima vedere, această pare o corelaţie implicită: atunci când din sistemul de încălzire a tutunului sunt emanaţi compuşi mai puţini nocivi, de ce nu ar intra şi mai puţine substanţe toxice în organism?", se întreabă ea.
Andrea Costantini atrage atenţia că indivizii folosesc produsele în mod diferit.
"Aceste diferenţe se manifestă atât la nivelul numărului de utilizări ale produsului în timpul zilei, dar şi în funcţie de tipul de inhalare (mai superficială sau mai profundă, mai lungă sau mai scurtă), printre alte variabile. Am evaluat expunerea la mai multe tipuri de HPHC în studiile efectuate pe adulţi fumători care nu doreau să renunţe. Am împărţit fumătorii în trei grupuri: primul grup a continuat să fumeze, al doilea a încetat să fumeze pe durata studiului, iar al treilea a trecut la sistemul care încălzeşte tutunul. Pe o perioadă de 90 de zile, am măsurat expunerea participanţilor la 15 substanţe chimice nocive selectate, cum ar fi monoxidul de carbon, acroleina şi nitrozaminele, printre altele", precizează Andrea Costantini.
Expunerea la monoxid de carbon şi acroleină este semnificativ redusă la acei subiecţi care au trecut la tutun încălzit comparat cu cei care au continuat să fumeze ţigarete, care se aproprie de valorile observate la acei subiecţi care se aflau în „pauză” de fumat , spune ea.
Aceleaşi constatări au fost identificate pentru cei 15 HPHC diferiţi evaluaţi în cadrul studiului. În toate cazurile, pe durata studiului, nivelurile de expunere la HPHC evaluaţi la subiecţii care au făcut trecerea la tutun încălzit au rămas semnificativ mai mici comparativ cu cele observate la cei care au continuat să fumeze.
"Acest studiu arată că prin trecerea completă la sistemul nostru de încălzire a tutunului se obţine aproape 95% din expunerea observată pentru cei aflaţi în perioada de 'pauză de fumat'. Şi aceste concluzii sunt susţinute de experţi recunoscuţi la nivel internaţional, cum ar fi cei din cadrul Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA, Institutului Federal pentru Evaluarea Riscurilor din Germania, Public Health din Anglia, printre alţii. Şi nu în ultimul rând, am evaluat potenţialul de reducere a îmbolnăvirii prezentat de trecerea la sistemul nostru pe bază de tutun încălzit, care este a patra componentă a ecuaţiei de reducere a riscurilor", menţionează ea.
Afecţiunile asociate fumatului necesită mult timp pentru a se instala, implică numeroase variabile, iar măsurarea oricărui efect pe termen lung va dura zeci de ani. În absenţa studiilor pe termen lung, putem măsura în continuare ce se întâmplă de-a lungul parcursului bolii, afirmă Andrea Costantini.
"Evaluarea toxicologică ne spune cât de mult rău poate cauza corpului unui organism aerosolul generat de tutunul încălzit comparat cu fumul de ţigară. Şi dacă este probabil ca acest rău să activeze mecanisme biologice care pot conduce la instalarea afecţiunilor asociate tutunului. Toxicitatea expunerii la aerosolii generaţi de tutunul încălzit a fost evaluată în studiile in vitro: citotoxicitatea şi genotoxicitatea au fost semnificativ reduse comparat cu fumul de tutun şi nu s-a observat mutagenitate, adică reducerea toxicităţii comparat cu fumul de ţigară este în consonanţă cu reducerea cu 90-95% a emisiilor toxice", adaugă ea.
Studiul in vivo realizat pe şoareci Apoe-/- knockout, un model care dezvoltă spontan placa arterosclerotică şi emfizemul cauzate de alterarea sa genetică, a arătat că indivizii care au trecut la tutun încălzit au manifestat o reducere a formării plăcii arterosclerotice şi dezvoltării emfizemului, comparativ cu cei expuşi la fum de tutun. De asemenea, progresia lentă a bolii observată la cei care au trecut la aerosol de tutun încălzit s-a apropiat de cea observată la cei care au încetat să fumeze .
"Un studiu clinic efectuat pe 984 de adulţi sănătoşi fumători care nu doreau să renunţe, care au fost distribuiţi aleatoriu într-unul din cele două braţe: cel care continua să fumeze ţigări şi altul care a trecut la tutun încălzit, a constatat modificări favorabile la fumătorii care au făcut trecerea la sistemul nostru în ceea ce priveşte biomarkerii asociaţi cu potenţialul de nocivitate evaluaţi, care sunt corelaţi cu afecţiunile asociate fumatului, comparativ cu cei care au continuat să fumeze. Biomarkerii potenţialului de nocivitate incluşi au fost reprezentaţi de semnele timpurii ale unui risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, cancer sau BPOC. În cele din urmă, continuăm să evaluăm profilul de risc al produsului nostru care încălzeşte tutunul pe măsură ce acesta este comercializat. Prima piaţă pe care produsul nostru a fost lansat în anul 2014 şi unde avem o experienţă de comercializare mai extinsă este Japonia. În prima noastră explorare a datelor din lumea reală, analizând evidenţele spitalelor din acea ţară, s-a observat că rata spitalizărilor din cauza exacerbărilor BPOC a rămas stabilă din anul 2010 până în anul 2016, iar aceeaşi tendinţă se aşteaptă şu în anii următori. Cu toate acestea, odată ce produsele pe bază de tutun încălzit au devenit disponibile, s-a putut observa o reducere a ratei spitalizărilor din cauza exacerbărilor BPOC. Deşi statutul de (ne)fumător nu este bine reflectat în evidenţa spitaliceşti, putem totuşi observa tendinţe încurajatoare în legătură cu afecţiunile asociate fumatului în studiul nostru ecologic asupra spitalizărilor din Japonia. Şi totuşi, trebuie subliniat faptul că pentru a putea trage orice concluzie sau a stabili o relaţie de cauzalitate, sunt necesare mai multe cercetări", precizează Andrea Costantini.
Mai multe organisme internaţionale de reglementare, cum ar fi FDA din SUA, susţin că pentru a colecta date despre afecţiuni este nevoie de timp, însă cantităţile mai mari de date la nivelul mai multor linii probatorii sunt încurajatoare şi justifică realizarea de cercetări suplimentare.
"Toate dovezile disponibile în prezent indică fără echivoc că trecerea la noul nostru sistem pe bază de tutun încălzit, deşi nu este lipsită de riscuri, reprezintă totuşi o alternativă mult mai bună la continuarea fumatului, pentru acei adulţi fumători care ar continua altfel să fumeze. Pentru ca acest lucru să se traducă într-un beneficiu de sănătate publică, trebuie să maximizăm numărul fumătorilor care nu renunţă, la fumat, ci fac trecerea la noul sistem, în loc să continue să fumeze. Şi trebuie să reducem la minimum consecinţele neintenţionate ale introducerii unei alternative, cum ar fi iniţierea sau recidiva", a declarat ea.
Mikael Franzon, Senior Global Scientific Advisor, susţine că produsele fără fum pot avea o contribuţie benefică asupra sănătăţii publice
Franzon este psiholog cu un doctorat în Neuroştiinţă. Sunt consilier ştiinţific pentru PMI (Philip Morris International) de 5 ani. Înainte de a se alătura PMI, a lucrat în industria farmaceutică timp de peste alţi 25 de ani, pentru companii cum ar fi Pharmacia, Johnson şi Johnson şi Pfizer - dezvoltând medicamente pe bază nicotină, dar în acelaşi timp şi colaborând cu Varenicline pentru reducerea efectelor nocive ale tutunului.
"O să vă vorbesc despre măsura în care produsele fără fum pot avea o contribuţie benefică asupra sănătăţii publice. Ştim cu toţii că fumatul este dăunător. Creează dependenţă, iar riscurile pentru sănătate au fost clar stabilite. Dar care este cauza principală a acestui fapt? Parcurgând literatura de specialitate pe tema fumatului, vedem că se face referire la gudron şi nicotină. Haideţi să vedem mai concret cum sunt asociate acestea cu riscurile. Deci, ce este gudronul? Este pur şi simplu greutatea totală a reziduurilor solide şi lichide din fumul de ţigară după scăderea greutăţii nicotinei şi a apei. Oamenii de ştiinţă îl denumesc Particule uscate fără nicotină (NFDPM). În gudron nu este inclus conţinutul reziduurilor şi nici nu se spune câte substanţe chimice dăunătoare sunt efectiv introduse acolo. Nicotina produce dependenţă şi nu este lipsită de riscuri. Cu toate acestea, autorităţile importante, inclusiv Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA şi Colegiul Regal al Medicilor din Marea Britanie au fost de acord că nicotina, deşi produce dependenţă, nu este cauza principală a afecţiunilor asociate fumatului", afirmă el.
Atunci când tutunul arde, se produc reacţii fizice şi chimice. Sunt emise peste 6.000 de substanţe chimice, iar aproximativ 100 dintre acestea sunt corelate cu afecţiunile asociate fumatului. Aceşti aproximativ 100 de constituenţi nocivi şi potenţial nocivi sunt inhalaţi prin fum. Cu cât un fumător fumează mai mult, cu atât expunerea acestuia la aceste substanţe este mai mare. Această expunere perturbă mecanismele biologice şi conduce la modificări la nivel celulelor şi ţesuturilor.
În cele din urmă, o acumulare a acestor modificări în timp conduce la dezvoltarea afecţiunilor asociate fumatului. În final, cu cât oamenii dezvoltă mai multe afecţiuni asociate fumatului, cu atât impactul asupra sănătăţii publice este mai mare, spune Mikael Franzon.
"Iar din moment ce producţia, vânzarea şi consumul de ţigarete sunt legale, singura modalitate de a avea o contribuţie benefică la sănătatea publică este să reducem numărul de persoane care consumă ţigarete. Acesta este motivul pentru care cele mai multe strategii actuale de control al tutunului se axează pe: Minimizarea iniţierii: Dacă nu fumezi, nu începe; Încurajarea renunţării: Dacă fumezi, renunţă", precizează Mikael Franzon.
Dacă, în timp, numărul fumătorilor care renunţă cu succes la fumat este mai mare decât al celor care încep să fumeze sau recidivează, per ansamblu, numărul fumătorilor va scădea, spune el.
"În ciuda faptului că în ultimele trei decenii am remarcat scăderi ale prevalenţei fumatului, populaţia globală este în creştere. Efectul combinat este că vor exista 1 miliard de fumători în 2025 – adică practic acelaşi număr ca în anul 2010. Prin definiţie, cel mai bun lucru pe care un fumător îl poate face pentru a reduce riscul de a dezvolta afecţiuni asociate fumatului este să renunţe cu totul la tutun şi nicotină. Ştim însă cu toţii că mulţi nu vor face asta. Încurajarea acestor fumători să adopte alternative mai puţin nocive va îmbunătăţi sănătatea publică şi individuală? Cu alte cuvinte, am putea completa strategiile existente de control al tutunului pentru fumătorii care altfel ar continua să fumeze promovând adoptarea unor alternative mai puţin nocive. Dacă nu renunţi, fă o schimbare", mai spune el.
Pentru ca aceste alternative să poată contribui la reducerea efectele adverse pentru populaţie, ele trebuie să vină la pachet cu argumente ştiinţifice în susţinerea următoarelor: evitarea arderii şi producerea unui nivel semnificativ mai mic şi mai redus de substanţe toxice decât produsele care ard tutun şi reducerea expunerii la substanţe toxice pentru fumătorii care fac trecerea completă la aceste produse, comparat cu cei care continuă să fumeze ţigarete.
"Iar această reducere a expunerii ar trebui să conducă la o reducere a efectelor nocive asupra sănătăţii comparat cu continuarea fumatului. În plus, va fi important ca fumătorii care altfel ar continua să fumeze să adopte complet aceste alternative în număr mare. Şi ca efectele colaterale să fie reduse la minimum. Adică, o rată redusă de consum iniţial al alternativelor şi o rată redusă de recidivă a foştilor fumători. Există o ecuaţie simplă care ilustrează ceea ce tocmai am descris: Beneficii pentru sănătatea publică = Potentialul produsului de a reduce riscurile X Acceptabilitatea în rândul fumătorilor. Dacă nu facem nimic, această situaţie se va perpetua. Un miliard de oameni vor continua să fumeze ţigarete şi, pe cale de consecinţă, numărul real al persoanelor expuse riscului de a dezvolta afecţiuni asociate fumatului va rămâne acelaşi", declară Mikael Franzon.
Însă, dacă dorim să maximizăm beneficiile pentru sănătatea publică, trebuie să depăşim două provocări fundamentale.
Prima, reprezentată de reducerea riscurilor aferente produsului, este o provocare de ordin tehnologic. Trebuie să dezvoltăm produse care să reducă expunerea la constituenţii dăunători şi potenţial dăunători, asigurând astfel potenţialul de reducere a riscurilor şi nocivităţii, spune el.
A doua, reprezentată de trecerea fumătorilor la alte alternative, este acum o provocare de ordin comportamental. Acest lucru este legat de gradul de acceptare a produsului.
"Cu alte cuvinte: cu cât mai mulţi fumători trec la alte alternative, cu atât beneficiile pentru sănătatea publică sunt mai mari. Dar nu este chiar atât de simplu. Este la fel de important ca fumătorii să fie încurajaţi să face trecerea completă şi să rămână fideli alternativei pe care au adoptat-o. Şi la fel de important: trebuie să reducem la minimum utilizarea de către utilizatori neintenţionaţi, cum ar fi nefumătorii, foştii fumători şi tinerii. Am putea dezvolta tehnologia perfectă, dar dacă nimeni nu doreşte să o folosească, beneficiile pentru sănătatea publică vor fi egale cu zero. Sunt convins că produsele fără fum pot avea o contribuţie benefică la reducerea nocivităţii în rândul populaţiei, motiv pentru care am decis să mă alătur PMI", precizează Mikael Franzon.
Steve Roulet, Global Head Behavioral Research Insights, consideră că minimizarea efectelor nocive ale produselor din tutun la nivelul populaţiei prin alternative mai puţin dăunătoare depinde nu numai de gradul de risc redus al produsului, ci şi de gradul de adoptare a acestuia de către fumători.
"La nivelul populaţiei generale, pentru a maximiza beneficiile pentru sănătatea publică, fumătorii care altfel ar continua să fumeze trebuie să treacă în număr mare la alternative mai bune la continuarea fumatului, în timp ce începerea utilizării produsului de către nefumători trebuie minimizată. Analizând nivelul de adoptare de către adulţi a produselor care încălzesc tutunul, este legitimă întrebarea dacă aceste produse, în general, au puterea de a convinge un număr mare de fumători să renunţe la utilizarea ţigării clasice", afirmă Steve Roulet.
Japonia este ţara cu cea mai mare prevalenţă a produselor din tutun încălzit din lume. Este, de asemenea, ţara în care THS-ul companiei PMI (tobacco heating system – sistem de încălzire a tutunului) a fost introdus pentru prima dată la sfârşitul anului 2014 şi rămâne de departe cel mai popular produs din tutun încălzit.
"Japonia este una dintre puţinele ţări, dacă nu singura, în care autorităţile de sănătate publică au început recent să măsoare prevalenţa fumatului de ţigări separat de utilizarea produselor care încălzesc tutunul. Datele din sondajul guvernamental de sănătate şi nutriţie arată că, deşi tendinţa prevalenţei globale a consumului de tutun în Japonia rămâne neschimbată, introducerea produselor încălzite din tutun pe piaţa japoneză în 2014 - care au fost măsurate pentru prima dată în sondajul naţional separat de ţigări în 2018 – pare să fi contribuit la scăderea accelerată a fumatului de ţigări tradiţionale. De fapt, rata fumatului din Japonia este acum printre cele mai scăzute din lumea dezvoltată", spune Steve Roulet.
Cel mai frecvent model de utilizare a produselor din tutun încălzit în Japonia este utilizarea exclusivă, cu peste 70% din consumatorii de produse din tutun încălzit care nu mai fumează ţigări.
"De fapt, observăm rate de conversie similare în propriile noastre sondaje post-comercializare nu numai în Japonia, ci şi în alte ţări în care este disponibil produsul nostru din tutun încălzit. În mai puţin de 6 ani de la introducerea produsului pe piaţă, dispozitivul care încălzeşte tutunul este utilizat de peste 17 milioane de adulţi fumători la sfârşitul anului 2020. Dintre aceştia, peste 70% dintre ei au încetat să fumeze şi au trecut complet la dispozitivul care încălzeşte tutunul. În concluzie, se pare că dispozitivul care încălzeşte tutunul are potenţial semnificativ în a facilita trecerea fumătorilor de ţigări de la consumul de tutun combustibil", adaugă Steve Roulet.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
