Piaţa bunurilor de larg consum va înregistra, în acest an, un avans de peste 12%, evoluţie stimulată de creşterea cererii, urmare a majorării salariilor şi pensiilor, şi, nu în ultimul rând, de avansul preţurilor, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames, potrivit căreia sezonul de shopping de Crăciun va impulsiona semnificativ rezultatele din întreg comerţul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosinţă îndelungată.
”După avansul de 8% din 2018, piaţa bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achiziţionate (mâncare, băuturile răcoritoare şi produsele de îngrijire etc.), va creşte în acest an cu peste 12%, estimează analiştii, pe baza datelor preliminare obţinute din piaţă”, arată un comunicat al firmei de consultanţă.
Potrivit analizei, sectorul alimentar se află şi în acest an în prim-plan, cu o creştere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o parte de creşterea cererii, urmare a majorării veniturilor populaţiei, iar pe de alta de avansul semnificativ al preţurilor.
”În perioada Crăciunului şi a Anului Nou, produsele alimentare şi băuturile înregistrează vârful de vânzări, peste nivelul din perioada Paştelui. Principalii jucători din piaţă mizează pe un plus de 5-10% din cifra de afaceri în acest sezon”, spun analiştii.
În 2018, business-ul din sectorul alimentar a depăşit graniţa de 100 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017.
Dinamica pieţei este influenţată, mai mult ca în anii trecuţi, de efectele inflaţiei
Potrivit datelor Frames, dinamica pieţei este influenţată, în acest an, mai mult ca în anii trecuţi, de efectele inflaţiei.
Datele statistice oficiale arată că preţurile de consum în luna noiembrie 2019 (ultima pentru care există date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%, spun analiştii Frames.
Faţă de decembrie 2018, creşteri importante au fost înregistrate de preţul cartofilor, cu 20,6%, fructe şi conserve din fructe, cu 15,9%, tutun şi ţigări, cu 7,65%, carne şi preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%.
”Toate aceste creşteri de preţuri s-au reliefat în avansul cifrei de afaceri a majorităţii companiilor implicate în retailul alimentar. Marile lanţuri de hipermarketuri s-au aflat în prim-plan, datele preliminare indicând un avans mediu al cifrei de afaceri, la nivelul sectorului, de peste 13% faţă de 2018”, afirmă analiştii de la Frames.
Pe fondul creşterii veniturilor şi, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate în trecutul plin de privaţiuni, românii au ajuns să cheltuie pe mâncare cel mai mult din Uniunea Europeană, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. În clasament, România este urmată de Lituania (20,9%) şi Estonia (19,6%), în timp ce media europeană este de 12,1%.
Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compară dinamica globală a pieţei (creşterea în valoare şi unităţi) în sectorul bunurilor de larg consum în toata Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, ţara noastră printre pietele cu creşterea cea mai mare din cele 28 de ţări europene (10,4% după primele 6 luni).
Românii au avut, în medie, în acest an, venituri totale de 4.764 lei pe gospodărie şi 1838 lei pe persoană, iar cheltuielile, estimate la 4.049 lei lunar pe gospodărie (1.562 lei pe persoană), au reprezentat 85%.
În octombrie, ultima lună pentru care există date statistice, câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.116 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 34 lei (+1,1%).
Aproape 60% dintre venituri au mers către consum
Datele statistice arată că aproape 60% dintre venituri au mers către consum, 32% către impozite, taxe şi nevoi legate de gospodărie şi numai 0,8% pentru investiţii (cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc.
”Românii au cheltuit, în 2019, peste 30% din venituri pe produse alimentare şi băuturi nealcoolice, 14% pe cheltuielile dedicate locuinţei (apă, electricitate, gaze etc.) peste 8 procente pe alcool şi ţigări, 8% pe îmbrăcăminte şi încălţăminte, 7,5% pe transport, 6% pe mobilier şi amenajarea locuinţei, puţin peste 5% pentru sănătate, aproape 5% pe servicii de comunicaţii (tv, internet, telefonie),. 3% pe produse culturale şi numai 2% pe hoteluri, restaurante şi baruri”, arată analiza.
Analiştii de la Frames susţin că, din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparaţie cu anul precedent, însă suma medie plătită a crescut cu peste 8%, influenţată în principal de creşterea preţurilor dar şi de extinderea obiceiurilor de consum pe fondul unor oferte de produse şi servicii de larg consum tot mai variate.
”S-au înregistrat creşteri atât în ceea ce priveşte volumul produselor cât şi a valorii acestora. Avansul preţurilor a schimbat doar în mică măsură obiceiurile de consum, apetitul pentru cumpărături fiind stimulat într-un mod semnificativ de segmentul promoţiilor, de sezonalitate (Paşte, Crăciun, Black Friday etc) şi de sistemele de plată în rate, mai ales în cazul produselor de folosinţă îndelungată din zona gospodăriilor (frigidere, maşini de spălat, televizoare etc.)”, arată analiza Frames.
Hipermarketurile şi supermarketurile au fost cel mai des vizitate de cumpărători în 2019. Totodată, magazinele de tip discount au generat o frecvenţă de consum mai ridicat, egalată, în unele zone, de prezenţa tot mai puternică a supermarketurilor, care au reuşit, în 2019, să pătrundă semnificativ în zonele populate, deschizând sute de noi magazine.
Din punct de vedere al consumului, dincolo de alimentele proaspete şi cele ambalate, care generează majoritatea vânzărilor, 2019 a adus o creştere a apetitului consumatorilor pentru produse din zona îngrijirii personale şi a locuinţei (detergenţi, produse universale etc.), arată analiza.
Alături de produsele din zona bunurilor de larg consum, şi cheltuielile din segmentul de IT&C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, în acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat vânzări record, de peste 300 milioane de euro.
”În perioada evenimentelor de shopping precum Black Friday şi Crăciun, televizoarele cu diagonale mari, telefoanele, laptopurile, maşinile de spălat şi frigiderele s-au aflat în prim-plan, în condiţiile în care retailerii au venit cu oferte atractive, inclusiv în segmentul de plată în rate. Un plus semnificativ l-a înregistrat, în 2019, şi segmentul de vânzări de încălţăminte şi îmbrăcăminte, stimulat de intrarea în piaţă a unor noi jucători şi de extinderea shopping-ului online”, afirmă analiştii de la Frames.
2019 a generat vânzări în creştere cu peste 15% şi în zona produselor destinate amenajării locuinţelor, de la materiale de construcţii la mobilă şi accesorii.
De altfel, în primele trei trimestre din 2019, au fost date în folosinţă 46437 locuinţe, în creştere cu 6059 locuinţe, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, iar perspectivele indică un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unităţi locative.
”Cheltuielilor de amenajare a noilor locuinţe s-au adăugat şi cele pentru renovarea şi refacerea celor deja existente. Având mai mulţi bani la dispoziţie, românii au investit semnificativ, dincolo de electronice şi electrocasnice, în achiziţia de mobile, accesorii şi servicii de amenajare”, spun analiştii.
Brandul şi calitatea contează tot mai mult
2019 a adus, în economia românească, o creştere a interesului consumatorilor pentru produsele de firmă, cu preţuri mai ridicate.
”Calitatea a început, în unele segmente, să devină mai relevantă decât preţul, semn al maturizării consumatorilor”, arată analiza Frames.
Această tendinţă de migraţie de la produsele no-name către zona de produse şi servicii premium s-a remarcat în întregul spectru de produse, de la cele alimentare, acolo unde se caută tot mai des produse sănătoase, alimente proaspete, cu origine controlată, la băuturi şi bunurile de folosinţă îndelungată, precum televizoarele, frigiderele, maşinile de spălat etc. unde brandul, calitatea produsului şi garanţia au început să conteze ceva mai mult decât preţul în comportamentul de achiziţie, spun specialiştii.
Cu toate acestea, ponderea în consum a mărcilor private ale retailerilor a rămas în continuare ridicată, preţul scăzut şi promoţiile influenţând în special comportamentul de consum al românilor fără posibilităţi financiare.
Potrivit analiştilor de la Frames, 2020 va fi un an plin de provocări pentru piaţa bunurilor de larg consum. Inflaţia, deprecierea leului şi restrângerea creditării se vor afla în prim-plan, iar aceste probleme vor influenţa evoluţia consumului, vor stăvili apetitul românilor pentru cumpărături.
”Perspectivele din punct de vedere macroeconomic nu sunt deloc pozitive, inflaţia se anunţă la un nivel ridicat, iar cursul euro/leu va tinde spre noi maxime. În aceste condiţii, nu este exclus ca avansul consumului să se tempereze şi să asistăm, cel mai probabil, la o reorientare a consumatorilor, în primul rând, către bunurile de strictă necesitate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Stăvilirea elanului consumatorist ar urma să fie influenţată şi de deciziile guvernamentale în privinţa salariilor şi pensiilor.
Shopping-ul online va continua să se extindă în 2020
”Într-un an electoral, rămâne de văzut în ce măsură statul va influenţa, prin politicile publice, încrederea consumatorilor în economie”, a mai spus acesta.
Potrivit analizei Frames, companiile din sectorul bunurilor de larg consum vor încerca să stimuleze consumul prin dezvoltarea unor game de produse cu preţuri variate, mizând pe calitate, pe promoţii, pe campanii de marketing tot mai puternice, mai ales în zona online.
”Shopping-ul online va continua să se extindă în 2020, în condiţiile în care, în ultimii ani, în zona de curierat s-au făcut investiţii masive, iar site-urile de shopping au dezvoltat oferte tot mai atractive. În plus, temerile românilor legate de securitatea tranzacţiilor pe internet s-au temperat semnificativ, dovadă rezultatele spectaculoase ale campaniei de shopping de Black Friday 2019”, spun analiştii.
Pe de altă parte, este de aşteptat ca anul 2020 să marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternică a start-up-urilor inovative, cu servicii şi produse variate.
Tehnologiile digitale, serviciile inovative prezente deja în economia românească la un nivel incipient, îşi vor găsi o rată de penetrare tot mai ridicată, cu efecte directe în comportamentul de consum al românilor. Principalul motor al schimbării va fi, astfel, comportamentul consumatorilor, care sunt din ce în ce mai sofisticaţi, dar şi mai puternici în raport cu jucătorii din piaţă.
Potrivit experţilor, este de aşteptat ca în 2020, firmele, mai ales din zona retailului alimentar, să continuă investiţiile în automatizare (case de tip self-service) şi în dezvoltarea unor oferte online şi offline personalizate pentru consumatori, prin programe tot mai agresive de fidelizare.
În dinamica pieţei bunurilor de larg consum în 2020 un cuvânt semnificativ îl va avea şi evoluţia externă.
”Pentru România, o economie care trăieşte din consum, o eventuală criză, o recesiune economică la nivel european ar avea consecinţe negative directe în dinamica pieţei. Rămâne de văzut în ce măsură semnalele de alarmă trase de experţii străini se vor confirma în realitate”, spun specialiştii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
