Eficienţa energetică revine ca temă cheie, atunci când preţul energiei atinge vârfuri record, se reutilizează resurse foarte poluante, iar seceta ameninţă capacităţile hidro şi nucleare. Între modalităţile de a reduce factura energetică se află şi ”pompele de căldură”, care pot practic să răcorească vara şi să încălzească iarna, arată Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România. Acesta estimează o creştere a pieţei pentru toţi producătorii: în 2030 în Europa vor fi instalate 4 milioane de pompe anual. Cu un ritm de creştere de 20%, ar însemna că 1 din 3 sisteme de încălzire vor fi de tipul pompelor de căldură.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Europa experimentează una dintre cele mai fierbinţi veri din istorie. Temperatura creşte, însă, şi la modul figurat: cu gândul la aprovizionarea cu energie şi gaz natural din timpul iernii, consumatorii şi autorităţile simt o presiune ridicată. Acum, pentru a menţine condiţii suportabile în locuinţe şi birouri, aparatele de aer condiţionat sunt deschise la, sau aproape de maxim. Atunci când preţul energiei atinge vârfuri record, iar pentru a acoperi nevoia crescută de energie se utilizează inclusiv mai multe resurse foarte poluante, precum cărbunele, şi seceta ameninţă să scoată din producţie capacităţi hidro şi nucleare, eficienţa energetică revine ca temă cheie”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

Gazul natural a ajuns miercuri 205 euro/MWh pe bursa din Olanda, în interiorul sesiunii, fiind însă la doar câteva procente de vârful record atins la scurt timp după intrarea trupelor ruse în Ucraina.

În Germania, preţul pentru 1 MWh de energie a ajuns miercuri la un vârf de 619 euro, deşi media a fost mai jos, în timp ce în România preţul atinsese 2.529 lei (aproximativ 512 euro).

”Explorarea unor modalităţi de a reduce factura energetică capătă relevanţă majoră. Între modalităţile încă relativ puţin cunoscute de a reduce factura energetică se află şi pompele de căldură, care, deşi denumite astfel, pot nu doar aduce, ci şi prelua căldură, reuşind astfel să răcorească vara şi să încălzească iarna. Costul iniţial mare al echipamentelor şi nevoia de a realiza foraje pentru anumite specificaţii, împreună cu alte cerinţe pentru instalare au limitat apetitul până în prezent, însă condiţiile se schimbă”, spune analistul.

Politica europeană de susţinere a investiţiilor eficiente energetic este foarte prietenoasă cu pompele de căldură.

În Italia, guvernul plăteşte efectiv cetăţenii pentru a şi le instala: rambursarea costului cu echipamentul este de 110%.

Franţa are un program care acoperă de la 2.000 la 4.000 de euro pentru pompele de tip aer/apă şi de la 4.000 până la 10.000 euro pentru pompele sol/apă, în funcţie de venituri.

În România subvenţia ajunge până la 8.000 de lei (sol/apă şi aer/apă).

SUA are, de asemenea, un program de susţinere, deşi suma de 300 dolari e considerată de unii legislatori prea mică, propunerile fiind de dublare la 600 de dolari.

La nivel local şi de state, se pot adăuga beneficii suplimentare.

În termeni relativi, programele din Europa sunt, însă, mai generoase.

Un studiu al Harvard şi CLASP arată că, până în 2032, dacă cetăţenii care instalează aparate de aer condiţionat ar trece pe pompe de căldură, s-ar realiza economii de 27 miliarde de dolari la factura de energie, şi s-ar evita emiterea de 49 milioane de tone de CO2.

Producătorii de sisteme alternative de climatizare sunt numeroşi, însă numai o parte dintre aceştia sunt listaţi pe burse.

 În Europa sunt prezente companii uriaşe care au şi divizii de climatizare cu produse de tipul pompelor de căldură: Toshiba, Bosch, Viessmann, Vaillant.

Între firmele cu focus mai mare pe pompe de căldură se află NIBE Industrier din Suedia.

Acţiunile NIBE, cu o capitalizare de piaţă de 197 miliarde coroane suedeze (18,8 miliarde euro) au avut un an dificil, în scădere cu 25,7% de la 1 ianuarie până pe 28 iulie (ora 11.30).

Corecţiile vin, însă, după un trend ascendent pronunţat, care triplase valoarea în doi ani, până la 1 ianuarie 2022.

Compania a trebuit să marcheze o pierdere de 114 milioane SEK în urma închiderii operaţiunilor din Rusia.

Vânzările au crescut în trim I al anului cu 28,1% la 8,75 miliarde coroane (SEK), cu un profit de 0,33 SEK pe acţiune faţă de 0,31 anterior.

Datele pentru trimestrul al doilea sunt aşteptate pe 18 august.

”Deşi consumatorii sunt sensibili la scumpirea energiei, astfel încât cererea este în creştere, costurile cu materia primă, lipsa forţei de muncă, a unor semiconductori şi în general, aşa cum e descrisă într-un comunicat al companiei suedeze, starea de „aproape haos” în aprovizionare fac dificilă estimarea rezultatelor financiare”, mai spune el.

O altă companie din Suedia care produce, pe lângă alte produse, pompe de căldură, este Systemair.

Având capitalizarea la 12,2 miliarde SEK (1,17 miliarde euro), este mult mai mică decât NIBE, însă cu o evaluare mai bună din perspectiva profitului pe acţiune raportat la preţul acţiunii (PER): 23,02 vs 56.05 pentru NIBE.

Dificultăţile cu care se confruntă competitorul său mai mare sunt cel puţin la fel de presante şi pentru Systemair.

În general, Systemair are avantajul unei agilităţi mai mari, dar dezavantajul unei vizibilităţi mai reduse pe piaţă.

În SUA, lista de producători este numeroasă. Aici se regăsesc firme cu produse foarte variate precum Johnson Controls, Eaton Corp, Ingersoll Rand sau Carrier, având capitalizări de 30 - 50 miliarde dolari.

”Totuşi, investitorii atenţi mai ales la segmentul de pompe de căldură ar trebui să îşi îndrepte privirea spre firme relativ mai mici. AAON din SUA are o capitalizare de 3,06 miliarde dolari şi a pierdut 26,5% anul acesta. Cu un nivel al PER de 51,4, se află mai aproape de zona „înaltă” a evaluărilor, dar aşteptările pentru profitul la trim. II, care va fi anunţat pe 8 august, sunt bune, 0,41 dolari/acţiune. Dacă ritmul de profit va fi menţinut, indicii de evaluare, inclusiv PER-ul, se vor îmbunătăţi considerabil”, adaugă el.

Thermon Group, listat la NYSE, are o capitalizare de 514 milioane dolari, şi a coborât cu 11,7% anul acesta.

Deşi, privind în urmă, PER de 25,2 este la jumătate faţă de AAON, profitul aşteptat a fi anunţat pe 3 august e de doar 0,11 dolari/acţiune, aproximativ o treime din cel al trimestrului anterior.

 În Japonia, gigantul Daikin, cunoscut mai ales pentru sisteme „clasice” de climatizare, are o divizie de pompe de căldură.

Cu o capitalizare de 6,82 trilioane de yeni (49,9 miliarde dolari) la închiderea zilei de 27 iulie, firma este în altă „ligă” faţă de alţi producători din lista noastră.

Daikin a pierdut 11,6% anul acesta, şi are un indicator PER de 31,4, produsele sale de climatizare fiind, însă, foarte diversificate.

Totuşi, segmentul de pompe de căldură al Daikin este în creşterea cea mai puternică.

”Compania estimează o creştere a pieţei pentru toţi producătorii: în 2030 în Europa vor fi instalate 4 milioane de pompe anual. Cu un ritm de creştere de 20%, ar însemna că 1 din 3 sisteme de încălzire vor fi de tipul pompelor de căldură. Investitorii pe termen lung vor lua, probabil, notă de trendul în derulare, fiind atenţi, însă, şi la riscurile induse de inflaţie şi încetinire sau chiar recesiune pe termen scurt şi mediu”, se menţionează în analiză.

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.