Economia israeliană s-ar putea confrunta cu retrogradări de rating, scăderea investiţiilor străine şi un sector tehnologic mai slab dacă vor continua turbulenţele generate de reformele judiciare controversate ale guvernului, avertizează investitorii şi analiştii, citaţi de Reuters.
Guvernul a aplicat luni prima dintr-o serie de legi menite să neutralizeze puterile Curţii Supreme a Israelului în favoarea puterii executive a premierului Benjamin Netanyahu.
Mişcarea a stârnit proteste de amploare ale lucrătorilor, de la medici la angajaţi ai unor firme de tehnologie, care au încetat munca şi au ieşit în stradă.
Moneda shekel a scăzut cu mai mult de 2% faţă de dolar zilele trecute, iar de când planurile de reformă în justiţie au apărut pentru prima dată, în ianuarie, declinul a ajuns la 9%.
”Principala problemă pentru investitorii externi care se uită la Israel în acest moment este doar incertitudinea. Nu există un punct final clar. Atâta timp cât va dura acest lucru, acesta va fi un semn de întrebare care va plana asupra economiei Israelului”, a declarat Hamish Kinnear, analist senior în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord la Verisk Maplecroft.
Piaţa bursieră din Israel a avut, de asemenea, o performanţă slabă pe fondul incertitudinii, indicele MSCI Israel fiind în urmă faţă de principalii indici bursieri globali, precum MSCI All Country World), cu aproximativ 14%, deoarece investitorii autohtoni au evitat piaţa.
Până la sfârşitul lunii iunie, însă, investiţiile străine în acţiunile israeliene au rămas puternice datorită tabloului său economic convingător, potrivit datelor Copley Fund Research.
Procentul de fonduri globale cu expunere la ţară a fost de 35,5%, cel mai mare din 2017, în timp ce Israelul a înregistrat cea mai mare creştere a noii proprietăţi din orice ţară în acest an, cu un câştig de 3,44%, în numărul de fonduri cu bani în ţară.
Kinnear a spus că o inflaţie relativ scăzută faţă de ţări similare a susţinut investiţiile, dar mai multe tulburări civile ar putea duce la pierderea numerarului primit.
Produsul intern brut este de aşteptat să avanseze cu aproximativ 2,5% anul acesta şi 3% anul viitor, dar ar putea fi de doar 1,0% şi, respectiv, 1,6% dacă tensiunile interne nu sunt rezolvate, a avertizat Morgan Stanley.
"Israelul este încă o poveste de investiţii foarte atractivă. Problema este acest guvern - cu cât vor continua mai mult această reformă judiciară, aceasta va submina această poveste", a declarat Roger Mark, analist la managerul de fonduri Ninety One.
Mark a spus că mulţi investitori, precum şi agenţiile cheie de rating, se aşteptau ca guvernul să reducă reforma într-o măsură mai mare. Acum, asta pare puţin probabil, iar investitorii ar putea evita ţara.
”Din perspectiva obligaţiunilor, cred că majoritatea investitorilor în obligaţiuni şi FX vor aştepta pe margine, căutând probabilsă atenueze orice extreme pe care le-am putea vedea în următoarele câteva săptămâni”., a arătat acesta.
Aliaţii lui Netanyahu susţin că Curtea Supremă a fost prea intervenţionistă de ani de zile şi că puterile ei trebuie reduse.
Curtea Supremă va audia un recurs împotriva legii reformei judiciare în septembrie, care ar putea aduce instanţa în conflict direct cu guvernul.
”Pe termen scurt, există riscul unei crize constituţionale imediate”, a spus Kinnear.
Marea îngrijorare este că revoltele ar putea distruge investiţiile în sectorul tehnologic al Israelului - care reprezintă aproape o cincime din PIB, mai mult de jumătate din exporturi şi un sfert din veniturile din impozitul pe venit.
High-tech a fost sectorul cu cea mai rapidă creştere din Israel de mai bine de un deceniu, cu inovaţii în securitate cibernetică, inteligenţă artificială şi alte domenii adoptate în întreaga lume.
Potrivit unui sondaj recent al Autorităţii Israeliene pentru Inovare, mediul de afaceri incert a determinat până la 80% dintre noile startupuri israeliene să se înregistreze în străinătate până în luna martie a acestui an, în creştere de la 20% în 2022, iar strângerea de fonduri a firmelor tehnologice a scăzut deja cu 65% în trimestrul al doilea.
Reacţia la reforme ”ameninţă să împingă economia pe o traiectorie de creştere permanent mai scăzută”, a scris într-o notă Nicholas Farr, economist la Capital Economics.
Ratingul de credit al ţării este, de asemenea, sub supraveghere, deoarece toate cele trei agenţii principale, S&P Global, Moody's şi Fitch, şi-au semnalat deja îngrijorările cu privire la direcţia politicii guvernamentale.
Moody's a redus ratingul suveran al Israelului la o poziţie de ”nemulţumire”, în timp ce S&P a declarat joi că protestele fără precedent vor reduce creşterea economică în acest an.
S&P a avertizat în mai că şi-ar putea reduce ratingul AA-Israel, ”dacă riscurile politice regionale sau interne ar escalada brusc, deprimând valorile economice, fiscale şi ale balanţei de plăţi ale Israelului”.
Între timp, Fitch, care evaluează deja ţara cu o treaptă mai jos, la A+, a declarat anterior că schimbările din sistemul judiciar ar putea avea ”un impact negativ asupra profilului de credit” prin slăbirea indicatorilor de guvernanţă, a politicilor şi afectarea încrederii investitorilor.
”Nu aş fi surprins dacă ratingurile sau cel puţin perspectivele asupra ratingurilor ar fi reduse”, a declarat Natalia Gurushina, economist şef pentru pieţe emergente la managerul de fonduri VanEck.
”Noile legi ar putea duce la o deteriorare instituţională semnificativă, şi ar putea afecta intrările de capital în domenii precum sectorul tehnologic”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
