Ministerul Finanţelor anunţă, vineri seară, că Agenţia de rating S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-", cu perspectivã negativã, menţinând România în categoria ţãrilor recomandate investiţiilor. Anunţul a venit cu scurt timp înainte ca Agenţia de rating să publice oficial pe site-ul propriu raportul care vizează România şi în care a subliniat progresele, dar a atras atenţia şi asupra faptului că instabilitatea politică este principalul risc. Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, apreciază că urmãtoarele obiective vitale sunt încadrarea în ţintele de deficit pentru 2026 şi construcţia unui buget credibil pentru 2027
UPDATE: ”La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt „BBB-/A-3” ale României, atât în monedă străină, cât şi în monedă locală. Perspectiva rămâne negativă”, anunţă, vineri seară, S&P Global Ratings, într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
Anunţul a venit la scurt timp după ce MInisterul Finanţelor anunţa informaţia într-un comunicat de presă.
Potrivit agenţiei, în ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern, ”consolidarea fiscală a României în 2026 rămâne pe drumul cel bun, iar peste 90% din alocările din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”.
”Ne aşteptăm ca consolidarea fiscală până în 2027 - 2028 să fie susţinută de procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 şi indexarea cheltuielilor sociale convenită pentru 2027 vor stimula o oarecare cooperare politică”, arată agenţia în raport.
Potrivit speciaţiştilor S&P, perspectiva negativă reflectă opinia conform căreia riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României şi de reducerea deficitului său extern rămân ridicate.
”Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la schimbările în ceea ce priveşte încrederea investitorilor, datorită nevoilor considerabile de finanţare externă şi deţinerilor ridicate de datorie publică de către nerezidenţi”, se mai arată în document.
În scenariul pesimist, agenţia avertizează că ar putea reduce ratingurile acordate României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliţiei în mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 şi 2028.
”Considerăm că există riscul ca eşecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală şi economică, nu numai că ar pune în pericol consolidarea bugetară, ci ar putea, de asemenea, să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creşterea costurilor de finanţare şi intensificarea presiunilor asupra balanţei de plăţi. Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, dacă perturbările de pe piaţa energiei ar deraia aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ale României, slăbind în acelaşi timp în mod semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele fiscale”, avertizează agenţia.
În scenariul optimist, Agenţia anunţă că ar putea revizui perspectiva la ”stabilă” dacă deficitele externe şi bugetare ale României se reduc, stopând erodarea bilanţurilor publice şi externe.
”Acest scenariu ar fi susţinut de un plan de politici credibil pe termen mediu – eventual ancorat într-un consens politic larg – alături de o redresare a creşterii economice”, arată S&P.
”Confirmarea ratingului reflectă aşteptarea noastră de bază pe termen scurt că România va reuşi să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eşuate pentru diverşi candidaţi la funcţia de prim-ministru, consolidarea fiscală şi absorbţia fondurilor UE au rămas pe calea cea bună pentru 2026. Decidenţii politici români au promovat cu succes, în cursul verii, legislaţia necesară pentru deblocarea majorităţii fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE în acest an, susţinând un buget de investiţii publice excepţional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbţie din MRR care depăşesc 90% pentru granturi şi 95% pentru împrumuturi”, arată S&P.
Previziunile specialiştilor indică un flux de fonduri din UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, care va acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanţare externă al României, oferind în acelaşi timp răgazul fiscal necesar pentru implementarea investiţiilor din sectorul public – care reprezintă principalul motor al activităţii economice în acest an.
”Cu toate acestea, un impas politic prelungit şi riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din subvenţiile Mecanismului de redresare şi rezilienţă, din cauza neadoptării unei legi unitare privind salariile din sectorul public. În absenţa unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025) , perspectivele fiscale rămân umbrite de declaraţiile contradictorii ale principalelor partide”, se mai aartă în raport.
Potrivit specialiştilor S&P, ”lipsa de vizibilitate privind creşterile salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale legate de alegeri”.
Agenţia prognozează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care va rămâne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului bugetar prevăzută până în 2029.
Profilul instituţional şi economic: Politica conflictuală împiedică previzibilitatea politicilor
”Politica conflictuală şi compromisurile politice frecvente de ultim moment ar putea submina previzibilitatea traiectoriei fiscale şi a politicilor pe termen mediu ale României”, avertizează agenţia de rating.
Deşi fluxurile de fonduri din UE se vor modera anul viitor, sprijinul pentru investiţii va rămâne important prin alocările rămase din cadrul politicii de coeziune al Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 şi prin programul SAFE în valoare de 16,8 miliarde de euro.
”Previziunile noastre indică o contracţie a economiei României cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflaţiei ridicate determinate de preţurile la energie, precum şi scăderea salariilor reale vor frâna consumul privat, investiţiile finanţate de UE fiind singura contrapondere semnificativă”, se mai arată în raport.
”Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă”, se mai arată în documentul citat.
Agenţia mai avertizează că ”lipsa unui guvern funcţional împiedică previzibilitatea reformelor şi afectează guvernanţa fiscală pe termen mediu”.
Flexibilitate şi profil de performanţă: reducerea deficitului bugetar, dar creşterea costurilor de serviciu al datoriei
Agenţia de rating apreciază că bugetul României pentru 2027 va echilibra probabil o reducere a cheltuielilor de capital cu o indexare prudentă a salariilor din sectorul public şi a pensiilor.
”Previzionăm că deficitele externe ale României vor rămâne semnificative şi vor depăşi deficitul bugetar cu aproximativ 1 punct procentual din PIB până în 2029. Inflaţia ridicată şi presiunile asupra cursului de schimb vor constrânge probabil Banca Naţională a României, împiedicând relaxarea monetară pe termen scurt”, se mai arată în document.
”Proiectăm un deficit bugetar al administraţiei publice generale de 6,25% din PIB pentru întregul an 2026, în scădere faţă de 7,9% din PIB în 2025 şi 9,3% din PIB în 2024. Mai multe pachete de reforme introduse în perioada 2025-2026 au generat câştiguri fiscale — inclusiv majorări ale taxei pe valoarea adăugată, creşteri ale accizelor, îngheţarea salariilor şi a pensiilor, precum şi ajustări ale impozitului pe profit. Aceste eforturi au dus la o consolidare fiscală constantă, precum şi la o contracţie a cheltuielilor publice în termeni nominali, în ciuda încetinirii economiei. Această contracţie a fost determinată de măsurile de limitare a costurilor, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, prevăzută prin lege anul trecut”, scriu specialiştii S&P.
”Ne aşteptăm ca România să-şi continue consolidarea bugetară în conformitate cu cerinţele procedurii UE privind deficitul excesiv, în cadrul căreia ţara a intrat în 2020. Ne aşteptăm ca efortul fiscal din 2027 să se concentreze pe partea cheltuielilor, în special prin creşteri controlate ale salariilor din sectorul public şi ale pensiilor, după o îngheţare de doi ani. Totuşi, acest lucru trebuie echilibrat cu planul fiscal structural pe termen mediu al României, convenit cu Comisia Europeană, care vizează o reducere a masei salariale din sectorul public cu cel puţin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Având în vedere acest lucru, considerăm că există puţine şanse ca majorările salariale sau ale pensiilor să depăşească semnificativ creşterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, arată raportul.
Specialiştii apreciază că deficitul va scădea constant, până la 5,0% din PIB în 2028, dar ”aceste deficite vor determina creşterea datoriei publice nete a României la 60% din PIB până în 2027, de la 52% la sfârşitul anului 2025”.
ŞTIRE INIŢIALĂ: Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri seară, de Ministerul Finanţelor, ”evaluarea reflectã progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscalã, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar şi confirmã faptul cã procesul de consolidare fiscalã şi absorbţia fondurilor europene au rãmas în grafic în 2026”.
”S&P evidenţiazã, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investiţiilor publice, susţinute într-o proporţie importantã de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economicã în acest an”, arată Ministerul Finanţelor.
Potrivit documentului citat, în acelaşi timp, S&P a menţinut perspectiva negativã, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidãrii fiscale în perioada 2027-2028 si posibilele efecte negative ale instabilitãţii politice.
”În contextul persistenţei unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanţare externã şi al sensibilitãţii României la schimbãrile în încrederea investitorilor şi în condiţiile de finanţare”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
”Odatã cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluãri început în varã şi reuşim să pãstrãm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat şi a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Urmãtoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în ţintele de deficit pentru 2026 şi construcţia unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare mãsurã evaluãrile din primul trimestru al anului viitor. Dacã pãstrãm disciplina în execuţia bugetarã din 2027 şi rãmânem prudenţi în perspectiva lui 2028, putem crea condiţiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Medikatv.ro
