Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a vorbit luni, la Academia Română, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale şi a împlinirii a 168 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, despre societatea în care trăim ce pare „mai dezbinată ca niciodată” şi despre unirea culturală care a avut loc la 1918.
Ministrul şi-a început discursul prin a-şi exprima regretul faţă de trecerea în nefiinţă a academicianului Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, şi a doctorului Nicolae Erdoiu.
El a făcut referire la anul Centenar, „un an complicat, care ne găseşte într-o atmosferă opusă celei din urmă cu un veac”.
„Dacă atunci întreg poporul român şi-a concentrat energia în vederea înfăptuirii idealului naţional al Unirii, astăzi societatea în care trăim pare mai dezbinată ca niciodată, clivajele sale fiind tot mai pronunţate”.
Cultura română, exprimată în principal prin limbă şi literatură, a spus Romaşcanu, „s-a dezvoltat prin eforturi susţinute în toate principatele române”.
„Ne stau mărturie «Catehismul românesc» din 1544, prima carte în limba română, tipărită la Sibiu, tipăriturile diaconului Coresi la Braşov, «Palia de la Orăştie», un adevărat monument al limbii române, «Letopiseţul Ţării Moldovei», una dintre primele scrieri româneşti laice de mari dimensiuni şi «Sfânta Scriptură de la Bucureşti», publicată în 1688 şi totodată prima Biblie tradusă în limba română. Un secol mai târziu, Ienăchiţă Văcărescu ne-a oferit prima lucrare de gramatică a limbii române, «Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orînduielilor gramaticii rumâneşti», şi totodată a pus bazele unei adevărate dinastii culturale. Prin legatele sale testamentare, «Creşterea limbei româneşti/ Şi-a patriei cinstire», Ienăchiţă Văcărescu ne demonstrează că a gândit înaintea timpului în care a trăit, indicându-ne prin aceste două versuri ceea ce istoria avea să confirme: România modernă poate fi edificată prin cultivarea unei literaturi valoroase. În paralel, în Transilvania, Şcoala Ardeleană se lupta pentru drepturile românilor şi emanciparea naţiunii prin cultură, prin dezvoltarea învăţământului în limba română şi tipărirea de carte românească”.
În secolul al XIX-lea, cultura şi literatura română au cunoscut „o dezvoltare fulminantă”, care a atras după sine şi primele manifestări majore ale spiritului şi identităţii româneşti.
„Am făcut această scurtă incursiune prin istoria limbii şi literaturii române pentru a arăta că actul politic de la 1918 a fost posibil pentru că anterior acestuia a avut loc o altă unire, cea culturală, prin efortul unor personalităţi care provin din medii extrem de diverse, şi a căror memorie trebuie păstrată şi evocată. Chiar şi în timpurile noastre avem un exemplu despre cum, acolo unde politica ne desparte, cultura ne uneşte, Ziua Culturii fiind sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului. Acesta este marele avantaj al culturii: nu este constrânsă de graniţe fizice sau temporale. Mihai Eminescu, deşi născut la Botoşani, este la fel de iubit la Chişinău cum este la Constanţa sau la Cluj-Napoca, iar opera lui Ion Luca Caragiale este la fel de actuală acum, cum era şi în urmă cu mai bine de o sută de ani”, a mai spus Romaşcanu.
El a adăugat: „Rolul acestei aniversări trebuie să fie acela de a genera energii creatoare pentru viitorul României, şi nu o simplă marcare caracterizată de festivism gol de conţinut. Dacă anul 1918 a fost pus sub semnul unirii teritoriale, anul 2018 este despre o altă unire, una simbolică, a societăţii româneşti. Iar acest lucru se poate realiza doar dacă va avea în centrul său cultura, care a fost, este şi va fi liantul oricărui popor. Iar cultura română a demonstrat deja că ne poate aduce împreună”.
„O naţiune nu are un viitor dacă se hrăneşte doar cu trecutul. Pentru a da urmaşilor noştri şansa de a trăi într-un stat care să dăinuie cel puţin încă un veac de acum înainte, trebuie să fim foarte atenţi la prezent. Să creăm acel context care să permită formarea unor noi oameni de cultură, să producem şi astăzi valori cu care să se legitimeze peste o sută de ani cei care vor fi după noi. Să protejăm patrimoniul, însă în acelaşi timp să încurajăm creaţia. Şi, foarte important, să educăm tânăra generaţie în spiritul culturii de calitate, şi nu al consumerismului şi al divertismentului cu dată de expirare”.
El a propus ca Anul Centenar „să fie un exemplu de colaborare între principalele instituţii de cultură ale statului român”.
„România este un exemplu de toleranţă şi iubire pentru toţi locuitorii săi. România este singura construcţie statală rezultată în urma Marelui Război care a rezistat şi asta s-a datorat faptului că a fost edificată pe cele mai corecte fundaţii: acelaşi popor, aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri, aceeaşi cultură. Dacă vom construi o ţară prosperă cu un popor prosper, dacă ne vom reuni în acest an sărbătoresc, dacă ne vom creşte copiii cu biblioteci în case, atunci săgeţile venite de oriunde se vor lovi de un zid”.
Simpozionul „Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Marii Uniri“ şi vernisajul expoziţiei „Mihai Eminescu, reper al spiritualităţii române“ au avut loc luni, la Academia Română, pentru a marca Ziua Culturii Naţionale.
Ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a fost declarată Ziua Culturii Naţionale la iniţiativa Academiei Române. Propunerea a aparţinut academicianului Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură şi fost preşedinte al Academiei Române. Anul acesta este sărbătorită cea de-a opta ediţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
